Judecătoria Craiova l-a condamnat astăzi la un an de închisoare cu suspendare pe Marian Motocu, simpatizant legionar care a devenit cunoscut la nivel național pentru legăturile sale cu Călin Georgescu. Craioveanul a fost găsit vinovat pentru zeci de acte de propagare în mediul online a unor mesaje antisemite, legionare și de negare a Holocaustului dar și de instigare la ură împotriva evreilor, comise în perioada 2022–2024 prin intermediul rețelelor sociale și al unor platforme online. Hotărârea nu este definitivă.

Conform instanței de fond, bărbatul a publicat în mod repetat videoclipuri pe Facebook și pe site-ul „Incorect Politic”, în care promova teorii conspiraționiste despre comunitatea evreiască, utiliza simboluri legionare și fasciste și contesta existența Holocaustului. Procurorii au reținut în sarcina sa patru infracțiuni grave:

– incitare la ură sau discriminare în formă continuată (26 de acte materiale)  prev. de art. 369 Codul Penal cu aplicarea art. 35 alin.(1) Codul Penal.;

– promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite, în formă continuată (29 acte materiale);

– utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (27 acte materiale);

– negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic în formă continuată ( 19 acte materiale ) prev. de art. 6 alin.(1) și (3) din O.U.G. 31/2002 cu aplicarea art. 35 alin.(1) Codul Penal.

Videoclipuri cu mesaje radicale și simboluri legionare

Anchetatorii susțin că inculpatul a folosit mai multe conturi de Facebook – printre care „UnOltean Încăpățânat”, „TreiOlteni Încăpățânați” și „PatruOlteni Încăpățânați” – pentru a difuza materiale video cu conținut extremist. În aceste filmări, Motocu apărea purtând simboluri asociate Mișcării Legionare și regimului nazist, iar pe fundal erau afișate imagini ale unor lideri ai extremei drepte din istoria României.

Potrivit hotărârii, mesajele promovate prezentau evreii drept responsabili pentru problemele economice și sociale ale României și îndemnau la ostilitate și violență. În unele dintre videoclipuri, inculpatul folosea formule de salut legionar și își îndemna urmăritorii „să își ia țara înapoi”.

Instanța a reținut că materialele aveau un impact semnificativ în mediul online. Un raport aflat la dosar arată că videoclipurile publicate în 2024 au cumulat peste 3,3 milioane de vizualizări, iar majoritatea reacțiilor și comentariilor au fost de susținere.

Sesizări venite de la Institutul „Elie Wiesel” și de la utilizatori online

Dosarul a fost deschis după mai multe sesizări formulate atât de poliție, cât și de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Ulterior, numeroși cetățeni au depus petiții în care reclamau conținutul extremist distribuit online.

În documentele analizate de instanță se arată că autoritățile au identificat și caiete ridicate în urma perchezițiilor, care conțineau discursuri și texte cu caracter antisemit și legionar, folosite ulterior în transmisiunile live ale inculpatului.

Apărarea inculpatului: „Sunt doar naționalist”

Audiat în instanță, inculpatul a negat acuzațiile și a susținut că videoclipurile sale au fost „scoase din context”. El a afirmat că simbolurile purtate nu au legătură cu nazismul, ci reprezintă „onoare și cavalerism”, iar organizația „Mișcarea 41 pentru România” ar avea scopuri culturale și umanitare.

Bărbatul a declarat că nu a incitat niciodată la violență și că intenția sa a fost de a dezbate „probleme educaționale și sociale”, nu de a denigra comunitatea evreiască.

Instanța: libertatea de exprimare nu protejează discursul urii

Judecătorii au respins argumentele apărării și au subliniat că mesajele publicate depășesc limitele libertății de exprimare. În motivare, instanța arată că materialele analizate „incită la ură” și creează „o atmosferă ostilă și degradantă” față de minorități și instituțiile statului.

Magistrații au apreciat că discursurile promovate online sunt incompatibile cu valorile democratice și europene și nu pot beneficia de protecția dreptului la liberă exprimare. Aceștia au decis să îl condamne pe Motocu la o pedeapsă rezultantă de 1 an de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de 2 ani. În plus, ca pedepse accesorie și complementară, Motocu nu va mai avea voie să folosească rețelele sociale pentru a distribui, comenta sau posta timp de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii. De asemenea, magistrații au decis confiscarea materialelor a căror deținere este ilegală în România (tablouri cu lideri legionari și un pandantiv cruce de fier), ce fusese ridicate anterior la percheziții. Hotărârea Judecătoriei Craiova nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Câteva dintre obiectele găsite la percheziția efectuată acasă la Motocu în decembrie 2024  Sursa foto: PÎCCJ

Motocu și legătura sa cu Călin Georgescu

Motocu a devenit mai cunoscut la nivel național după ce a apărut într-un videoclip alături de fostul candidat la președinție Călin Georgescu, la rândul său acuzat de propagandă legionară. De altfel, Motocu este des menționat în dosarul penal în care este cercetat Georgescu (mai multe detalii aici).

O altă înregistrare, de data aceasta audio, a fost aceea din septembrie 20024, când a sunat la Ambasada Rusiei de la București și a încercat să ia legătura cu Evgeni Ignatiev (fost adjunct al atașatului militar al Federației Ruse la București, expulzat în 2025).

„Ziua bună (…) Mă cheamă Motocu Marian, atât știu în rusește. Vreau să vorbesc cu domnul colonel Ignatiev Evgheni (…) My telephone number its 072… (…) My name (n.r. Numele meu este) is Motocu Marian”, este înregistrarea în care Marian Motocu încearcă să facă legătura cu Evgheni Ignatiev. Alte interceptări publicate de G4 Media indicau că, înainte să sune la Ambasadă, Marian Motocu a avut o conversație cu Călin Georgescu în care acesta din urmă i-a spus lui Motocu că „are un plan” pe care numai el îl cunoaște.

Motocu a fost reținut pentru 24 de ore în 18 decembrie 2024 însă propunerea de arestare preventivă făcută de procurori a fost respinsă. În schimb, Motocu a fost plasat în arest la domiciliu, măsură care a fost înlocuită în 30 decembrie 2024 cu controlul judiciar. Măsura preventivă a fost revocată în 2 aprilie 2026.