Sursa foto: Consiliul Europei
În ultimii doi ani, tot mai puține „amiabile” au fost încheiate între deținuții care au chemat statul român în judecată pentru condițiile improprii din pușcării și agentul guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Printre cei care au prins ultimul „tren” se numără și interlopul Gigi Vadik Zavera, cunoscut în Bănie sub numele de Gigioc.
Pentru a evita condamnarea la CEDO pentru încălcări ale unor articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, statul, prin Agentul guvernamental, poate propune soluționarea amiabilă a litigiului prin plata unor despăgubiri. Dacă reclamantul acceptă, Curtea ia act de „amiabila” încheiată și radiază cazul de pe rol. Mai mult, există posibilitatea parafării unei înțelegeri chiar dacă reclamantul nu acceptă inițial propunerea în cadrul negocierii. În acest din urmă caz, statul formulează o declarație unilaterală care să ducă la soluționarea litigiului iar petentul anunță în cele din urmă Curtea că este de acord cu condițiile declarației și aderă la ea.
Cele mai multe astfel de înțelegeri au ca obiect, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), suprapopularea și condițiile inadecvate de detenție (art. 3 din Convenție), urmate de cauzele ce vizează nerespectarea dreptului la un proces echitabil (art. 6 din Convenție, între cauzele soluționate amiabil sau prin declarație unilaterală aflându-se adesea plângerile legate de durata excesivă a procedurilor judiciare) și cauzele ce privesc diverse aspecte ale dreptului la viață privată și de familie (art. 8 din Convenție), în circumstanțe ce țin de condițiile de detenție.
Doar două înțelegeri la CEDO în 2024
Statisticile arată însă că CEDO este din ce în ce mai puțin dispusă să admită plângeri având ca obiect condițiile din închisori. În anul 2022, CEDO a dat 68 de decizii prin care a constatat soluționarea pe cale amiabilă și alte 13 prin care a luat act de rezolvarea unor cauze prin declarații unilaterale ale statului, în timp ce anul trecut numărul lor s-a înjumătățit. Potrivit MAE, anul acesta, până la 1 octombrie, doar două cauze au fost soluționate prin înțelegeri între părți și o alta prin declarație unilaterală. „Scăderea numărului de decizii prin care Curtea ia act de soluționarea amiabilă sau prin declarație unilaterală a unor cauze în ultimii doi ani (2023-2024) este explicată în principal de creșterea substanțială a numărului de cauze având ca obiect suprapopularea și condițiile inadecvate de detenție pe care CEDO le respinge ca inadmisibile sau pe care le radiază deoarece reclamanții nu au mai răspuns la comunicările Grefei CEDO”, se arată într-un răspuns al MAE pentru CraiovaJust.
Sursa foto: Libertatea
Gigioc a obținut 900 de euro la CEDO
Între cei care au chemat statul român în judecată la CEDO pentru a obține despăgubiri pentru condițiile improprii din închisoare se numără și Gigi Vadik Zavera, cunoscut în lumea interlopă din Craiova drept Gigioc. Arestat de mai multe ori în ultimii 20 de ani, Zavera s-a plâns în 2017 la Curtea Europeană de condițiile inadecvate de detenție din pușcărie și a invocat încălcarea articolului 3 din Convenție.
Potrivit deciziei luate de CEDO (Secția a patra) la finalul anului 2022, părțile au negociat inițial pentru a cădea la pace însă nu s-au înțeles, fapt ce a determinat statul să formuleze o declarație unilaterală prin care îi oferea lui Zavera 900 de euro drept despăgubiri. În cele din urmă, Gigioc a fost de acord cu termenii declarației, astfel că CEDO a considerat înțelegerea ca fiind una amiabilă și a decis să radieze cauza Zavera împotriva României de pe rol, potrivit articolului 39 din Convenție. Consultă decizia în cazul Zavera împotriva României aici