Gigi-Vadik Zavera, zis Gigioc   Sursa foto: Adevărul

Dosarul în care Gigi Vadik Zavera, cunoscut în lumea interlopă din Bănie drept Gigioc, este acuzat că ar fi coordonat o grupare de carderi ce a acționat pe teritoriul Mexicului în perioada 2013-2014 a fost subțiat, la propriu, de magistrații de la Tribunalul Dolj, în faza de cameră preliminară. Judecătorii au eliminat interceptările din dosar, considerându-le nelegale. Soarta procesului atârnă acum în decizia Curții de Apel Craiova, care trebuie să judece contestațiile depuse de procurori dar și de inculpați.

Gigi Vadik Zavera este acuzat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)-Serviciul Teritorial Craiova că a condus o rețea care a comis infracțiuni informatice în Mexic în perioada 2013-2014, rețea din care au mai făcut parte alte șase persoane (Cornel Pană, Gabriel Sorea, Alexandru Colțatu, Cosmin Gheorghe Avrămoiu, Gheorghe Mielușanu, Cristian Alin Nicola Roman), toate inculpate în acest dosar. Lista infracțiunilor care ar fi fost săvârșite, sub diferite forme de participație, de cei șapte este una lungă: constituirea unui grup infracțional organizat; acces ilegal la un sistem informatic; efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos; operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice; falsificarea de titluri de credit; punerea în circulație de valori falsificate; deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori; inducerea în eroare a organelor judiciare şi înșelăciune (pentru unul dintre inculpați); pornografie infantilă (pentru unul dintre inculpați).

În esență, procurorii DIICOT au consemnat că, începând cu anul 2013, Gigi-Vadik Zavera, Cornel Pană și Gabriel Sorea au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii unor infracțiuni informatice, grup coordonat de Zavera la care au aderat şi alţi inculpaţi. Zavera ar fi coordonat întreaga activitate de skimming din Mexic, ar fi găsit și „recomandat” persoane care să facă rost de aparatura necesară pentru alți membri ai grupării, aceștia din urmă plecând în Mexic pentru a pune în aplicare planurile de îmbogățire rapidă. Pe teritoriul Mexicului, o parte dintre membrii grupului s-ar fi folosit de dispozitivele de skimming trimise din România pentru a clona carduri și a face retrageri frauduloase de la bancomate.

Și-a furat banii de pe card

Procurorii DIICOT mai susțin că, în 25 noiembrie 2013,  Cornel Pană „a indus în eroare reprezentanții ING Bank, prezentând ca adevărată o faptă mincinoasă, respectiv pretinzând că, în mod fraudulos, persoane necunoscute au accesat, fără drept, un sistem informatic din Mexic și au efectuat 10 retrageri frauduloase de numerar (totalizând suma de 12 929, 80 RON) din contul pe care îl avea deschis la ING Bank, deși, în realitate, se înțelesese cu inculpatul Sorea Gabriel ca acesta să acceseze, fără drept, un sistem informatic în Mexic și să efectueze retragerile de numerar”.  Mai mult decât atât, Pană a formulat și o sesizare penală, în care a susținut că, pe 23 noiembrie 2013, din contul deschis pe numele său au fost efectuate în Mexic zece retrageri frauduloase de numerar, totalizând suma de 12.929 de lei, „deși sumele de bani au fost retrase pe teritoriul Mexicului la indicațiile acestuia (prin accesarea, fără drept, a unui sistem informatic), în baza înțelegerii pe care o avea cu inculpatul Sorea Gabriel, sume de bani de care a și beneficiat“, susțin procurorii. Potrivit anchetatorilor, din octombrie 2013 și până în februarie 2014, Gabriel Sorea, împreună cu alţi doi inculpaţi, au efectuat retrageri de numerar frauduloase pe teritoriul Mexicului din conturile mai multor persoane.

Arestați în 2018

În 2018, în cadrul acestui dosar, ofițerii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova au făcut mai multe percheziții în Dolj, Gorj şi Prahova, în urma cărora au fost găsite şi ridicate echipamente industriale folosite pentru producerea de echipamente de skimming, mulaje şi echipamente de skimming, dar și alte instrumente folosite la falsificarea cardurilor de credit. Tot în acest dosar, Gigioc, împreună cu Pană, Sorea și Cosmin Avrămoiu au fost arestați în vara lui 2018. În 2022, toți cei șapte au fost trimiși în judecată, iar dosarul a intrat în faza camerei preliminare, în care judecătorii verifică legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosar.

Procurorii DIICOT, certați că nu au descris fiecare act material

Procurorii DIICOT- Serviciul Teritorial Craiova au primit o primă lovitură în această cauză anul trecut, când judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Dolj a decis eliminarea interceptărilor din dosar și a reproșat procurorilor că au omis să descrie concret fiecare faptă de care sunt acuzați inculpații, punându-i în imposibilitatea de a se apăra. Spre exemplu, în cazul lui Gigioc, „judecătorul de cameră preliminară apreciază că actul de sesizare este impropriu stabilirii obiectului și limitelor judecății întrucât toate infracțiunile cercetate, mai puţin cea prevăzută de art.367 Cod penal (constituirea unui grup infracțional organizat-nr.),  sunt insuficient descrise, menționarea doar a numărului de acte materiale, fără o descriere corespunzătoare a fiecăruia prin trimiterea la mijloacele de probă relevante, echivalând cu nedescrierea faptei”, arată magistratul în încheierea din 10 iulie 2023.

De menționat aici ar fi faptul că în rechizitoriul prin care cei șapte au fost trimiși în judecată în anul 2022 se consemnează că este vorba despre sute de acte materiale care ar fi fost comise în perioada 2013-2014 dar și în 2018. „Aprecierile generice făcute de parchet cu privire la modalitățile în care inculpații au înțeles să acționeze pentru derularea activității infracționale nu sunt suficiente pentru respectarea dreptului la un proces echitabil în condițiile în care inculpații s-ar afla în imposibilitate de a identifica sub ce modalitate au realizat actele materiale imputate pentru a-și putea exercita  dreptul la apărare”, se mai arată în hotărâre.

Interceptările, îndepărtate în baza unui răspuns al SRI

În ceea ce privește interceptările existente la dosar, instanța de la Tribunalul Dolj a arătat că au fost făcute cu încălcarea legii. Determinant în luarea deciziei de către magistrați a fost un răspuns pe care Serviciul Român de Informații (SRI) l-a transmis instanței în 2023, la solicitarea magistraților. Adresa SRI a fost coroborată de judecători cu un răspuns transmis anterior de DIICOT. Instanța a concluzionat, din cele două documente, că punerea în executare a tuturor măsurilor de interceptare şi înregistrare a convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau orice alt mijloc de comunicare a fost efectuată de Serviciul de Informații și Protecţie Internă (SIPI), iar procesele verbale de redare au fost întocmite de procuror ori de lucrătorul din cadrul poliției judiciare delegat de procuror. „Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor a întreprins exclusiv măsurile tehnice necesare pentru interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice în baza actelor de autorizare”, au arătat judecătorii care au reținut că doar procurorul sau organele de cercetare penală aveau competența legală de a intercepta și înregistra convorbirile telefonice sau alte tipuri de comunicații și, ulterior, de a reda conținutul lor într-un proces verbal, conform prevederilor din Codul de procedură penală anterior ( în vigoare la data efectuării supravegherii tehnice-nr). „Sprijinul tehnic a fost oferit într-adevăr de SRI , însă nu organelor de urmărire penală, ci Serviciului  de Informații și Protecție Internă”, a reținut instanța.

Aplicând trei decizii ale Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 51/2016, Decizia CCR nr. 302/2017, Decizia CCR nr. 22/2018), judecătorii au constatat nulitatea absolută a procedeului probator prin care au fost puse în executare mandatele de supraveghere tehnică și au dispus eliminarea din dosar a proceselor verbale prin care au fost redate convorbirile între membrii grupării dar și scoaterea din actul de sesizare a tuturor referirilor la interceptări. „Se poate constata că legea nu a prevăzut competențe de organ de cercetare penală pentru lucrătorii din structura DIPI, astfel că punerea in executare a masurilor de supraveghere a fost făcută în cauză de un organ necompetent”, a reținut instanța, care a solicitat procurorilor să remedieze rechizitoriul și să comunice dacă își mențin dispoziția de trimitere în judecată pentru cei șapte inculpați sau vor restituirea dosarului la DIICOT.

Cauza, restituită la procuror

În luna august a acestui an, anchetatorii au revenit cu un referat în care precizau că își mențin dispozițiile de trimitere în judecată. Procurorii au susținut că înlăturarea interceptărilor a fost nejustificată și că acestea sunt „principalele probe pe care se întemeiază acuzarea”. Și de această dată magistrații de la Tribunalul Dolj au concluzionat că rechizitoriul nu este corect întocmit. „Judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul nu a refăcut actul de sesizare, cu consecinţa prezentării unei situaţii de fapt clare, în care să nu se regăsească trimiteri la mijloacele de probă a căror nulitate  a fost constatată”, se arată în încheierea din data de 11 septembrie. Practic, judecătorii au concluzionat că rechizitoriul a rămas, în esență, același cu cel din 2022. „În raport de toate aspectele sus menționate, judecătorul de cameră preliminară reține  că neregularitățile constatate prin încheierea din 10.07.2023  nu au fost remediate, iar neregularitățile care subzistă, astfel cum au fost reținute mai sus, atrag imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății”, a precizat instanța, care a decis să restituie cauza procurorului, conform prevederilor Codului de procedură penală.

Judecarea contestațiilor, înainte de Crăciun

Procurorii au contestat hotărârea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Dolj, astfel că acum decizia e în mâinile magistraților de la Curtea de Apel Craiova. Contestații au formulat și Gigioc, Alexandru Colțatu, Cornel Pană și Gabriel Sorea. La primul termen al procesului de la Curtea de Apel Craiova, magistrații au decis să amâne cauza, având în vedere că persoana vătămată, ING Bank, nu a fost citată legal. Un nou termen în acest dosar a fost stabilit pentru data de 20 decembrie.