Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, ministrul Finanțelor, Barna Tancsoz și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, la conferința de presă organizată cu ocazia întâlnirii Comitetului Director al Asociației Municipiilor din România
Foto credit: Remus Badea
Primarii municipiilor din România s-au reunit la Craiova pentru a discuta cu membri ai Executivului o serie de probleme cu care se confruntă administrațiile publice locale. Cea mai gravă dintre acestea este legată de proiectele depuse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, a căror implementare este pusă sub semnul întrebării având în vedere că acestea trebuie finalizate până la jumătatea anului 2026, iar timpul rămas pentru a le termina este insuficient.
Primarii, membri ai Asociațiilor Municipiilor din România veniți la Craiova pentru a discuta cu trei dintre cei mai importanți membri ai Guvernului României, au primit informația că unul dintre cele mai importante programe finanțate cu fonduri europene, Planul Național de Redresare și Reziliență, se va încheia în august 2026 și, cel puțin în momentul de față, nu există posibilitatea ca acesta să fie prelungit.
A mai rămas un an pentru finalizarea proiectelor PNRR
La dezbaterile de la Craiova au participat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, Attila Cseke, precum și ministrul Finanțelor, Barna Táncsoz. Edilii-șefi au solicitat miniștrilor prezenți la discuții să găsească soluții pentru ca toate cheltuielile pentru lucrările rămase de executat după august 2026 să nu fie plătite din bugetul administrațiilor locale. „Nu există nicio variantă să se prelungească Planul Național de Reziliență ceea ce va însemna că toate proiectele pe care noi le-am început trebuie finalizate până la jumătatea anului viitor, în condițiile în care sunt foarte multe blocaje care țin de legea achizițiilor. Abia acum suntem în procedura în care avem contractele de execuție semnate. […] La final este posibil ca toți să fim cu ele în lucru. Am solicitat Guvernului să găsească o formulă ca, în cazul în care aceste lucrări nu vor fi finalizate, partea de cheltuială care rămâne neeligibilă să nu rămână în sarcina primăriilor și să fie preluată de Guvern sau să se găsească o altă variantă de finanțare pe fonduri europene”, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, președintele Asociației Municipiilor din România, în cadrul unei conferințe de presă.
Foto credit: Remus Badea
PNRR, ultima șansă pentru comunitățile locale
La rândul său, Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6 din București și prim-vicepreședinte AMR, a subliniat că este vital ca autoritățile locale și cele centrale să găsească soluții pentru a implementa proiectele depuse într-un procent cât mai mare, având în vedere că politicile europene încep să se îndrepte către finanțarea cheltuielilor de apărare din statele membre ale blocului comunitar, pe fondul contextului geo-politic. „Acesta este cam ultimul mare tren important în ce privește finanțarea autorităților locale. Știm că în viitor banii nu vor mai veni cel puțin la fel ca până acum, o foarte bună parte din bani se vor duce către industria de apărare la nivel european”, a menționat edilul.
Autoritățile încep să înlocuiască proiectele din PNRR
Deși negocierile cu oficialii de la Bruxelles nu au fost încă finalizate, autoritățile române par deja să facă „planuri B” pentru situația în care Comisia Europeană nu va accepta prelungirea perioadei de implementare a PNRR. Este vorba, în primul rând, de înlocuirea unor proiecte care nu au șanse de finalizare până în august 2026 cu altele care sunt deja în faza de execuție din fonduri naționale. „În PNRR luna această o să facem câteva mutări de pachete de proiecte care s-ar finaliza după august 2026 și le înlocuim cu proiecte care sigur se vor finaliza până atunci. Acele proiecte sunt în implementare deja din fonduri naționale. De exemplu, cele de la Ministerul Dezvoltării pe Anghel Saligny, cele de la Ministerul Mediului prin AFM, pachete care valorează miliarde de euro și prin aceste schimbări creăm spațiu pentru a asigura finanțare pentru proiectele care, chiar dacă ies din PNRR, pot fi continuate în anii următori”, a declarat ministrul Finanțelor Barna Táncsoz.
Foto credit: Remus Badea
Proiectele PNRR nefinalizate, finanțate prioritar din alte fonduri europene
Finanțarea proiectelor nefinalizate, a adăugat demnitarul, va fi „împinsă” pe următoarea perioadă de programare sau, acolo unde nu va fi posibilă folosirea fondurilor europene, sumele vor veni din bugetul național. Autoritățile române se bazează și pe împrumuturile care ar putea fi acordate de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), bancă de dezvoltare a statului român, înființată în 2023. „Ele vor fi preluate prioritar pe fonduri europene pe următoarea perioadă de programare sau actuala perioadă, acolo unde se poate și acolo nu, o să continuăm pe fonduri naționale sau prin aceste scheme de finanțare, de împrumut prin Banca de Investiții și Dezvoltare. Le vom continua, le vom finaliza, niciun proiect început nu va fi lăsat neterminat”, a menționat ministrul. Táncsoz s-a declarat totuși optimist cu privire la gradul de absorbție al fondurilor prin PNRR pe care România îl va avea în august 2026, având în vedere că, potrivit acestuia, în primele trei luni ale lui 2025 suma plătită prin PNRR a fost de 4,5 miliarde de lei, de cu 200% mai mare decât suma plăților făcute anul trecut.
Situația publicată de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene arată că Municipiul Craiova a contractat prin PNRR proiecte în valoare de 82,3 milioane euro.
Alte 70,3 milioane de euro au fost contractate de Consiliul Județean Dolj, în timp ce Societatea Electrocentrale Craiova a semnat un proiect de 70,8 milioane de euro pentru realizarea unui nou grup energetic pe gaze. În cazul acestui din urmă proiect, licitația organizată a fost anulată iar procedura organizată ulterior a eșuat.
