Procesul în care fostul șef al IPJ Mehedinți cere 1 milion de euro de la statul român se rejudecă la Curtea de Apel Craiova 

Sursă foto: Remus Badea

Ștefan Constantin Ponea vrea să fie despăgubit pentru perioada în care a fost cercetat și chiar arestat într-un dosar în care Direcția Națională Anticorupție l-a acuzat de săvârșirea unor fapte de corupție. Ponea a fost achitat definitiv în 2020 și, ulterior, a acționat statul român în judecată, cerând daune de un milion de euro.

Ponea a fost acuzat de procurorii DNA în 2014 de trafic și cumpărare de influență, în speță anchetatorii arătând faptul că, în calitate de șef al Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți, i-ar fi cerut fostului președinte al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, să îl mențină în funcția pe care o ocupa și să intervină pentru ca soția sa, Elisabeta Ponea, la data respectivă procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, să fie numită într-o funcție de conducere în sistemul judiciar central. La momentul numirii soției sale în funcție, Ponea ar fi urmat să fie promovat, la rândul său, într-o funcție în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. În schimb, Ponea i-ar fi asigurat sprijin șefului CJ Mehedinți, prin intermediul sorei sale care era la data respectivă judecător în cadrul Curții de Apel Craiova, să obțină o soluție favorabilă într-un dosar în care Duicu era acuzat de Agenția Națională de Integritate de conflict de interese. Mai multe detalii despre aceste subiect puteți citi aici.

A cerut inițial despăgubiri materiale de 200 milioane de euro

Deși stenogramele convorbirilor între familia Ponea și Duicu, scurse în presă la momentul respectiv, arătau relația strânsă existentă între aceștia și anchetatorii au coroborat interceptările cu unele evenimente petrecute ulterior (Duicu a obținut o soluție favorabilă la CA Craiova iar Elisabeta Ponea a fost propusă de ministrul justiției, Robert Cazanciuc, pentru funcția de șef al Secției Judiciare din cadrul DNA, după cum puteți citi aici), Ștefan Constantin Ponea a fost achitat atât de magistrații Curții de Apel București cât și de cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii au arătat că în cauză nu au existat probe care să îl incrimineze.

În 2020, an în care a fost achitat definitiv de Curtea supremă, Ponea a chemat în judecată statul român la Tribunalul Dolj, cerând despăgubiri materiale de 1 miliard de lei pentru toate cheltuielile pe care le-a făcut în timpul procesului penal, precum și un milion de euro daune morale pentru prejudiciul suferit în primul rând în ceea ce privește privarea sa de libertate. Ștefan Ponea a fost reținut și ulterior arestat în aprilie 2014, măsura privativă fiind menținută până în aprilie 2015, pentru o perioadă totală de 336 de zile.

Familia Ponea, afectată de dosar și de campania mediatică

În acțiune, Ponea descrie cum a perceput toată această perioadă dar și faptul că dosarul îi afectează în continuare viața: „Printr-o simplă tastare a numelui său pe motorul de căutare GOOGLE sunt generate doar ştiri cu impact mediatic extrem de negativ, legate de «dosarul de megacorupţie» fabricat de DNA; după achitarea sa definitivă nimeni nu s-a mai grăbit să-i  „înfiereze” de data aceasta nevinovăţia; stresul psihic şi umilinţa cauzată de sentimentul de inutilitate, de lipsa oricărei perspective de a se putea angaja datorită existenţei unui dosar penal pe rolul instanţei de judecată, de faptul că era privit ca o persoană care «a făcut puşcărie», împrejurări care au avut drept consecinţă lipsa unor venituri proprii pentru asigurarea mijloacelor de subzistenţă”.

De asemenea, instanța a reținut că și viața soției sale a fost afectată, redând mărturia unei martore din dosar. „[…] a menționat că din punct de vedere psihic și emoțional a fost afectată și soția reclamantului, instanța apreciind că aceasta prin prisma profesiei sale, a avut capacitatea de a evalua gravitatea situației în care s-a aflat reclamantul și consecințele acesteia atât în viața profesională cât și personală a acestora. Martora a mai menționat că dintr-o persoană comunicativă, ulterior situației în care a fost angrenat reclamantul, aceasta a refuzat să mai comunice cu colegii de serviciu, să mai părăsească biroul, să interacționeze cu aceștia, martora surprinzând-o de câteva ori plângând în birou, ceea ce nu poate să ateste decât o stare emoțională precară și impactul negativ pe care l-a avut asupra sa consecințele reținerii și arestării reclamantului. O altă consecință a privării de libertate a reclamatului a fost și faptul că față de soția acestuia și colegii săi au început să aibă o atitudine rezervată, aspect pe care martora l-a perceput din faptul că aceștia nu îi mai solicitau opinia pe diverse probleme de drept cu care se confruntau deși anterior procedau în acest sens şi din faptul că nu o mai vizitau în birou”, se arată în considerentele hotărârii de la Tribunalul Dolj.

A primit despăgubiri morale de 100.000 de euro la Tribunal

Instanța de fond i-a dat dreptate doar parțial lui Ponea, constatând că o parte dintre cheltuielile materiale solicitate au fost deja achitate (drepturile salariale de la IPJ Mehedinți), iar altele nu puteau fi solicitate pe calea procesului civil deschis (cheltuielile judiciare), astfel că în ceea ce privește cheltuielile materiale Ponea a obținut doar indemnizația ca membru al Autorității Teritoriale de Ordine Publică, puțin peste 21.000 de lei, și dobândă aferentă drepturilor salariale (11.500 de lei). În ceea ce privește daunele morale, judecătorii au reținut că „măsurile privative de libertate luate față de reclamant au fost de natură să îi afecteze dreptul la demnitate și reputație, în condițiile în care așa cum am expus mai sus, activitatea reclamantului a fost una meritorie, această suferință fiind amplificată și de conștientizarea faptului că imaginea sa publică și reputația au fost afectate,  aspecte atestate atât prin înscrisurile depuse(extrase din publicații de presă) dar și înregistrări pe suport video, a campaniei intense de mediatizare a cazului, fapt de natură să afecteze în mod indubitabil reputația profesională a acestuia”. În hotărârea pronunțată în 16 decembrie 2021, Tribunalul Dolj a cenzurat pretențiile lui Ponea și i-a acordat daune de 500.000 de lei.

Daunele morale, reduse de CA Craiova la 12.000 de euro

Atât Ponea cât și statul, prin Ministerul Finanțelor și DNA, au făcut apel împotriva hotărârii Tribunalului Dolj, iar Curtea de Apel Craiova s-a pronunțat în mai 2023. Magistrații de la instanța superioară au decis să reducă cheltuielile materiale acordate la suma de 17.032 de lei, considerând că este neîntemeiată cererea de actualizare a drepturilor salariale cu rata inflației. În schimb, Ponea a primit 112.204 lei reprezentând cheltuieli judiciare determinate de soluţionarea procesului penal. Suma acordată de instanță ca daune morale pentru privarea de libertate a fost redusă semnificativ la Curtea de Apel Craiova, Ponea primind 12.000 de euro, respectiv câte 1000 de euro pentru fiecare lună în care a fost arestat.

Ponea, angajat la Consiliul Legislativ

Nemulțumiți de decizia instanței, Ștefan Ponea, Ministerul Finanțelor și DNA au făcut recurs care a fost soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție în mai 2024. Magistrații instanței supreme au decis să admită recursul și să trimită dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova. Un prim termen în actualul ciclu procesual a fost fixat pentru data de 11 februarie.

În prezent, potrivit ultimei declarații de avere depuse în 2024, Ștefan Ponea este angajat al Consiliului Legislativ, în funcția de consilier parlamentar, și are și activitate didactică la Universitatea Spiru Haret. Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului care avizează proiectele de acte normative și este condus în prezent de Florin Iordache, fost ministru al justiției. Elisabeta Ponea nu mai apare în niciuna dintre declarațiile de avere depuse de Ștefan Ponea de când a fost angajat în această funcție, în 2022.