În 2017, doi oameni care erau internați la Spitalul Municipal „Filantropia” din Craiova au murit la câteva ore după ce făcuseră transfuzii, existând suspiciunea că sângele pe care l-au primit fusese încălzit în apă caldă și se deteriorase. După opt ani de tergiversări, dosarul penal în care doi asistenți din cadrul unității medicale sunt acuzați de ucidere din culpă va ajunge pe masa judecătorilor, pentru a fi soluționat pe fond.
În 24 februarie 2017, începând cu ora 17.30, 12 persoane internate la Spitalul Municipal „Filantropia” din Craiova au primit sânge prin transfuzie, șase dintre acestea începând să se simtă rău chiar din acea seară. O femeie în vârstă de 81 de ani s-a stins pe patul de spital aproape de miezul nopții, iar un bărbat de 64 de ani a decedat trei ore mai târziu. Acestea au fost și cazurile de la care a plecat ancheta penală însă bilanțul arată că, dintre cele șase persoane care au dezvoltat reacții adverse la transfuzii în acea zi, doar una a supraviețuit, celelalte decedând imediat sau în decurs de câteva luni.
Șir lung de nereguli relevat de anchete
Anchetele deschise în acest caz au scos la iveală mai multe abateri în Secția de Hematologie a Spitalului „Filantropia”. Pacienții primeau transfuzii seara, deși acestea ar fi trebuit făcute dimineața, în prezența medicului curant, fișele de observație erau incomplete, iar asistenții care au realizat procedura nu au verificat înainte de transfuzie dacă sângele din pungile scoase din frigider avea un aspect normal. În urma cercetării administrative efectuate, care a relevat haosul din secție, șeful Secției de Hematologie, medicul Dragoș Gabriel Găman, a fost destituit. Direcția de Sănătate Publică a amendat și ea spitalul și cadrele medicale pentru nereguli. De precizat ar mai fi faptul că Găman mai avusese în trecut probleme cu legea. Acesta primise în 2015 o condamnare definitivă la închisoare cu suspendare pentru trafic de influență și dare de mită.
„Fapta nu există”
Singurul supraviețuitor al transfuziilor cu efecte adverse efectuate în acea seară, un bărbat de 38 de ani, a declarat anchetatorilor că, pentru a le aduce la temperatura optimă, asistenții au încălzit pungile în chiuvetă sub jet de apă fierbinte, acțiune interzisă de normele medicale. Acesta ar putea fi motivul pentru care sângele administrat era parțial sau cvasi integral hemolizat așa cum au arătat expertizele efectuate în cauză, au susținut anchetatorii. Aceleași expertize au mai relevat faptul că hemolizarea a fost produsă de manipularea defectuoasă și că sângele nu mai trebuia administrat în aceste condiții. Cu toate acestea, experții au evitat să ofere un răspuns clar privind legătura dintre administrarea unităților de sânge și moartea pacienților. În loc să ceară o altă expertiză, procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria (PJ) Craiova, Cristina Călina, a decis să claseze dosarul în 2021 precizând că „fapta nu există”. Două asistente cercetate pentru ucidere din culpă și medicul demis Găman au scăpat, așadar, de acuzații.
Dosarul, redeschis după apariția unor articole în presă
Revoltată, familia preotului Dumitru Stăiculescu, unul dintre pacienții decedați, a făcut plângere împotriva soluției și, ulterior, a apelat la presă. Jurnaliștii de la Libertatea au relatat pe larg despre subiect și datele din dosar arată că, la doar trei zile după apariția articolelor (care pot fi citite aici și aici), prim-procurorul de la PJ Craiova a infirmat ordonanța de clasare, dosarul fiind redeschis prin decizia judecătorilor. După 10 zile de la redeschiderea dosarului, procurorul cere preluarea dosarului de către Parchetul de pe lângă Tribunalul (PT) Dolj, ceea ce se și întâmplă. Tot dosarul este mutat la parchetul superior, iar ancheta pleacă de la Secția 1 Poliție la IPJ Dolj- Serviciul Investigații Criminale. Călina pleacă și ea. Devine în 2022 judecător la Judecătoria Sectorului 1 din București și, din această funcție, este detașată ulterior la Inspecția Judiciară, instituție care cercetează abaterile disciplinare ale magistraților și în care activează și în prezent.
Legătura de cauzalitate, stabilită fără dubiu
În 2023, așadar după șase ani de la decese, procurorii de la PT Dolj au extins urmărirea penală în acest caz, punând sub acuzare un asistent medical care, deși efectuase cel puțin una dintre transfuzii, nu fusese cercetat inițial. Abia în 2024, Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici” din București a stabilit legătura de cauzalitate între decese și transfuzii. „Reacțiile adverse și implicit decesul pacientului s-au datorat administrării de sânge hemolizat; pacientul era cunoscut cu leucemie acută mieloblastică cu anemie și trombocitopenie secundară pentru care avea indicația de transfuzii de masă eritrocitară și trombocitară, afecțiune care în lipsa administrării tratamentului recomandat ar fi putut determina decesul, însă pacientul efectuase atât anterior, cât și pe parcursul internării, multiple transfuzii cu produși sangvini; între administrarea de sânge hemolizat și deces există o legătură de cauzalitate directă condiționată de fondul patologic preexistent”, a arătat comisia, citată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Craiova.
Trimiși în judecată aproape de prescripție
Potrivit datelor consemnate de magistrați, prin rechizitoriu au fost trimiși în final în judecată un asistent medical și o colegă de-a sa, aceștia fiind acuzați de ucidere din culpă în formă agravată. Dosarul a ajuns în faza de cameră preliminară abia în februarie 2025, la opt ani de la decesele suspecte de la „Filantropia”. Magistrații de la Judecătoria Craiova au decis în 11 aprilie să respingă cererile și excepțiile invocate de inculpați și au dispus începerea judecății. Încheierea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 3 zile de la comunicare. În cauză au fost introduse și Spitalul Municipal „Filantropia”, precum și societățile de asigurare la care spitalul și asistenții au încheiate polițe de malpraxis, în calitate de părți responsabile civilmente.
Forma agravată de ucidere din culpă de care sunt acuzați cei doi asistenți se pedepsește, potrivit legii, cu închisoare de la 2 la 7 ani. Infracțiunea este una prescriptibilă și, conform Codului penal, termenul de prescripție a răspunderii penale în acest caz este de…opt ani.