Imagine generată de AI
O femeie bolnavă de cancer, căreia statul i-a refuzat dreptul de a beneficia gratuit de un tratament inovator, a obținut recent în instanță medicamentele salvatoare. La Curtea de Apel Craiova au fost înregistrate, numai de la începutul acestui an, 15 astfel de dosare în care pacienții cer, practic, magistraților să le dea o șansă la viață.
Cazurile în care oamenii suferinzi de boli grave, în general de cancer, dau statul în judecată pentru a primi gratuit medicamente pe care altminteri nu și le-ar putea permite pot fi recunoscute ușor în portalul instanțelor. Pacientul acționează în judecată, în contencios administrativ și fiscal, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANM), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Ministerul Sănătății și, uneori, și Guvernul României. Dosarele au ca obiect „obligația de a face” și, pentru că este vorba de o luptă în care timpul nu este niciodată de partea lor, pacienții deschid în paralel o acțiune pentru ordonanță președințială, procedură specială prin care se pot lua măsuri urgente până la soluționarea cauzei în fond.
Prețul vieții doamnei Gabi: 10.000 euro lunar
Unul dintre aceste cazuri este cel al doamnei Gabi, pacientă cu un cancer rectal agresiv pentru care medicii, conform actelor depuse la dosar, nu au mai găsit metode alternative de tratament. În schimb, doctorul i-a prescris o schemă de tratament combinat în care unul dintre medicamente, din categoria celor inovative, avea însă indicație terapeutică pentru cancerul pulmonar, conform producătorului. În limbaj specific, acest tip de prescriere se numește „off-label” (în afara etichetei-nr.), ceea ce înseamnă că medicul curant își asumă responsabilitatea atunci când îl recomandă, considerând că este cel mai potrivit pentru acel bolnav. Numai că, din acest motiv, nici ANM, nici CNAS nu au vrut să îi asigure femeii contravaloarea tratamentului care ajungea la 10.000 de euro lunar, astfel încât aceasta să beneficieze de el în mod gratuit. La proces, femeia a arătat că ANM are posibilitatea să inițieze din oficiu evaluarea medicamentelor sau dispozitivelor medicale pentru extinderea indicațiilor terapeutice, astfel încât să poată fi compensat 100% și pentru tipul de cancer de care suferă, dar nu a făcut-o.
Potrivit Catalogului public al prețurilor, o cutie de Lumykras, unul dintre medicamentele prescrise, costă peste 8500 de euro, în timp ce Vectibix, celălalt medicament din schemă, ajunge la peste 1200 de euro flaconul, sume amețitoare pentru orice om obișnuit. Cum să își poată asigura tratamentul din propriul buzunar era exclus, doamna Gabi a avut două opțiuni: să moară sau să meargă în instanță pentru a cere să îi fie respectat dreptul la viață. A ales a doua variantă. În iunie 2024 a chemat în judecată instituțiile responsabile, cerând ca schema de tratament ce îi fusese prescrisă să fie inclusă în Lista medicamentelor compensate cu indicația terapeutică pentru tipul de cancer de care suferă.
MS: Caracterul absolut al dreptului la viață nu vizează și componenta economică
În instanță, instituțiile s-au apărat cinic, aducând în discuție banii. „Evaluarea tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista este un proces continuu prin care se asigură accesul bolnavilor la medicamente în sistemul de asigurări sociale de sănătate luând în calcul o serie de criterii precum estimarea beneficiului terapeutic, cost-eficacitatea, statutul de compensare al medicamentului precum și costurile terapiei. Autoritatea centrală are obligația de a administra în mod judicios fondurile alocate bugetului FNUASS prin Legea bugetului de stat astfel încât să fie asigurat în mod sustenabil dreptul la sănătate pentru toate persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate”, a arătat Ministerul Sănătății în întâmpinarea depusă la dosar.
„Faptul că medicii pot prescrie, în mod legal, medicamente în regim off label, nu înseamnă că medicamentele astfel prescrise pot fi și compensate în mod legal. Pacientul are astfel posibilitatea de achiziționa medicamentul din fonduri proprii, nefiindu-i îngrădit acest drept, ci doar dreptul de a beneficia în mod gratuit de acest medicament prescris pe riscul și pe răspunderea medicului curant. Prin urmare, reclamantului nu îi este îngrădit dreptul la viață, întrucât caracterul absolut al acestui drept nu vizează și componenta economică”, a notat ministerul de resort.
CA Craiova: Orice listă de medicamente poate fi modificată
Curtea a respins în totalitate apărările instituțiilor pârâte, demontând fiecare dintre susținerile acestora. Magistrații au reținut că refuzul autorităților de a emite decizia pentru a include în Lista medicamentelor compensate schema de tratament prescrisă femeii „nu respectă principiul proporționalității între interesul public și interesul legitim individual invocat de către reclamantă”. Mai mult, au arătat că niciuna dintre instituțiile chemate în judecată nu a făcut ceva pentru a extinde lista medicamentelor, deși aveau această posibilitate legală.
„Instanţa retine că orice listă de medicamente poate fi modificată în orice moment. Altminteri, folosirea unui medicament nou sau a unei combinaţii de medicamente dovedite că au efecte benefice asupra evoluţiei cancerului ar fi imposibilă pentru o perioadă îndelungată de când medicamentul devine disponibil, din cauza barierelor administrative şi a formalităţilor logistice menite să se asigure că prețul acestuia se poate rambursa din fondurile bugetare specifice”, se arată în decizia Curții de Apel Craiova din 3 octombrie 2024. Judecătorii de la CA Craiova au admis atât acțiunea în fond a femeii cât și cea pentru ordonanța președințială, ambele decizii fiind atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție de către autoritățile care au pierdut procesul. În data de 27 noiembrie, ÎCCJ a respins recursul în cazul ordonanței președințiale, astfel că femeia va beneficia de tratament compensat 100% în regim de urgență. În cazul acțiunii de fond încă nu a fost stabilit un termen de judecată.
Potrivit datelor din portalul instanțelor, în 2024 au fost înregistrate la Curtea de Apel Craiova 15 acțiuni în fond prin care pacienți suferind de boli grave au cerut să primească tratamente gratuit. Alte 17 dosare vizează emiterea de către instanță a unei ordonanțe președințiale pentru obținerea tratamentului gratuit. Avocații specializați în astfel de cauze spun că, aproape întotdeauna, magistrații dau dreptate pacienților. „Majoritatea judecătorilor dau câștig de cauză. Rata de succes, în dosarele de care mă ocup, este de 95%“, declara la începutul anului avocatul Dan Cimpoeru pentru cotidianul Adevărul.
