Terenul pe care ar trebui să fie ridicat Palatul de Justiție este în prezent o zonă insalubră, folosită ca parcare

Foto credit: Remus Badea

S-au împlinit patru ani de când proiectul de construire a unei clădiri care să găzduiască atât Judecătoria cât și Curtea de Apel Craiova a ajuns în atenția Companiei Naționale de Investiții (CNI). Patru ani în care autoritățile responsabile nu au făcut altceva decât un joc domol de ping-pong cu hârtii, al cărui rezultat nu se întrevede prea curând. Valoarea proiectului, care a devenit între timp nefinanțabil, a ajuns la peste 86 milioane de euro.

Clădirea-mamut care ar urma să fie construită pe un teren situat la intersecția străzilor Decebal și Contraamiral Horia Măcellariu (str. Decebal nr. 101B), administrat în prezent de Curtea de Apel Craiova, nu va fi ridicată într-un viitor apropiat. Cel puțin asta reiese din informațiile transmise de autoritățile competente să ia decizii în acest caz, la solicitarea CraiovaJust. La mai bine de trei ani de la semnarea contractului cu firma care trebuie să întocmească studiile de specialitate, Ministerul Justiției, în calitate de beneficiar final, CNI și proiectantul sunt încă în faza de aprobare a soluțiilor tehnice după ce un act normativ apărut în 2022, care instituia reguli noi pentru autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă, a determinat necesitatea refacerii studiului de fezabilitate. Documentul a fost apoi refăcut pentru că suprafața rezultată era prea mare față de tema de proiectare inițială și din nou reîntocmit, de această dată pentru reducerea suprafețelor.

„În data de 08.09.2024 a fost revizuită de către proiectant soluția structurală pentru Curtea de Apel prin reducerea suprafețelor și recompartimentarea etajelor. În acest moment (10.10.2024-nr.), se așteaptă punctul de vedere al Ministerului Justiției privind noua soluție propusă iar în cazul unui răspuns favorabil această soluție urmând a fi aplicată și la clădirea Judecătoriei”, se arată în răspunsul semnat de directorul general al CNI, Manuela Irina Pătrășcoiu. În răspunsul Ministerului Justiției către CraiovaJust (datat 11.10.2024) se precizează că noul concept pentru Curtea de Apel a fost deja agreat „urmând ca, până la finalul lunii octombrie, să fie înaintată și soluția pentru Judecătorie”.

După proiectare, urmează etapa „comitete și comiții”

Parcursul proiectului nu se oprește însă aici. Chiar și în varianta optimistă în care toate studiile vor fi gata în această toamnă, proiectul mai are de trecut prin multe etape, care arată cât de greoaie este procedura de aprobare a unui proiect public în România. Merită, chiar și pentru un simplu exercițiu matematic, să le enumerăm pe toate. „După finalizarea serviciilor de proiectare, documentația la faza SF va fi analizată și supusă avizării în cadrul consiliului tehnico-economic (CTE) al CNI și analizării în cadrul ședinței pregătitoare a CTE MDLPA (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației-nr.). Ulterior rezolvării observațiilor/recomandărilor membrilor comisiei pre-CTE MDLPA, obiectivul de investiții va fi inclus pe ordinea de zi a ședinței CTE-MDLPA în vederea avizării. Astfel, după parcurgerea următoarelor etape:

  • Obținerea avizului tehnic ISC (Inspectoratul de Stat în Construcții-nr.)
  • Includerea pe ordinea de zi și avizarea în cadrul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naționale și Locuințe
  • Obținerea acordului Ministerului Finanțelor și transmiterea documentației în vederea emiterii Hotărârii de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici, CNI va întocmi caietul de sarcini pentru proiectarea și execuția obiectivului de investiție și va demara procedura de achiziție”, arată CNI.

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, compania anunță și că proiectul Palatului de Justiție din Craiova este în prezent nefinanțabil, întrucât se află sub incidența uneia dintre ordonanțele „austerității” din 2023, astfel că nu poate „estima un termen privind durata de promovare și durata de implementare a obiectivului de investiții”.

Proiect de peste 86 milioane de euro

În august 2022, Curtea de Apel Craiova anunța, probabil dusă de „valul” hârtiilor care începeau să se miște între instituțiile statului la momentul respectiv, că lucrările de construire ar putea începe în toamna acelui an. Conform proiectului, studiat la vremea respectivă de stiricraiova.ro, Curtea de Apel și Judecătoria urmează să fie găzduite în două clădiri independente dar legate între ele în subteran, având o suprafață totală construită de aproape 5400 mp. Regimul de înălțime al Curții de Apel va fi de 2S+P+7, în timp ce Judecătoria va avea 2S+P+6. La suprafață, vor fi amenajate 10 locuri de parcare, iar în subteran alte 92, accesul pietonal și cel auto făcându-se atât din bulevardul Decebal, cât și din strada Măcellariu.

Terenul pe care va fi construit Palatul de Justiție are o suprafață totală de aproape 8000 mp, pe acesta urmând să fie amenajate și spații verzi și alei pietonale.

În prezent, potrivit Ministerului Justiției, valoarea obiectivului este estimată la 432 812 074,34 lei cu TVA, însă suma exactă va fi stabilită în urma aprobării indicatorilor tehnico-economici de către Guvern.

Clădirea în care funcționează Secția I Civilă a Judecătoriei Craiova nu a mai fost consolidată de peste 25 de ani.

Foto credit: Remus Badea

Avocații au protestat, situația a rămas la fel

Necesitatea unui edificiu modern pentru Curtea de Apel Craiova și Judecătoria Craiova a apărut cu mult înainte ca proiectul Palatului de Justiție să fie inclus pe Lista sinteză a CNI, care cuprinde investițiile publice ce urmează a fi finanțate la nivel național. Instanța superioară din Oltenia, una dintre cele mai aglomerate din țară raportat la volumul de activitate, funcționează de peste 10 ani într-un sediu închiriat în fostele garaje, reamenajate, ale PCR.

Imobilul care adăpostește Secția I Civilă de la Judecătoria Craiova, trecut bine de un secol de existență, nu a beneficiat de reparații capitale de peste 25 de ani, ci doar de mici „cârpeli”. Și acest lucru se vede cu ochiul liber, fie că ești judecător, grefier, avocat, funcționar al instanței, justițiabil sau simplu trecător prin zonă. Judecătoria Craiova a precizat, la solicitarea CraiovaJust, că în ultimii cinci ani clădirea nu a fost expertizată, astfel încât să îi fie stabilit gradul de rezistență. Secția a II-a Civilă și Secția Penală ale judecătoriei din capitala Olteniei își desfășoară activitatea în altă parte a orașului, în spații puse la dispoziție de Primăria Craiova, lângă clădirea Centrului Multifuncțional din cartierul Romanești. Situația dificilă în care se găsește infrastructura judiciară din Craiova a determinat avocații din Baroul Dolj să organizeze un protest, în primăvara anului 2021. Avocații s-au declarat atunci nemulțumiți de condițiile din imobilul de pe strada A.I. Cuza, la care se adăugau și maratoanele zilnice între locațiile în care sunt găzduite secțiile Judecătoriei, Tribunal și Curtea de Apel.

Inspecția Judiciară confirmă dezastrul

De altfel, situația este recunoscută și de conducerea Judecătoriei Craiova care, în raportul privind activitatea pe anul 2023, consemnează faptul că imobilul este într-o stare jalnică, lucru constatat și de Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul unui control de fond desfășurat anul trecut:

„În ceea ce privește sediul în care funcționează Secția I Civilă, acesta nu a beneficiat de reparații capitale, astfel că starea clădirii nu este una foarte bună; dimpotrivă, de cele mai multe ori, este inadecvată pentru serviciul pentru care este în prezent destinată. Mobilierul sălilor de judecată la Secția I Civilă prezintă un grad ridicat de uzură, iar spațiile destinate Arhivei și compartimentului Executări Civile sunt insuficiente și impropriu dotate, îngreunând astfel activitatea acestor compartimente. Demersurile efectuate de conducerea instanței cu privire la efectuarea unor investiții, reparații nu au fost însușite de către Ministerul Justiției în considerarea faptului că pentru Judecătoria Craiova se va construi un sediu nou, fără a fi stabilit un termen previzibil în care vor fi demarate lucrările”, a concluzionat Inspecția, conform raportului menționat.

Despăgubiri pentru magistrații de la Judecătorie

Inspecția menționează și două dosare soluționate în 2023 de Curtea de Apel București în care personalului instanței de pe strada A.I. Cuza i-au fost acordate daune morale pentru condițiile de muncă, invocând și alte acțiuni similare ce au fost admise.

Spre exemplu, într-una dintre cauzele studiate de CraiovaJust pe portalul jurisprudenței Rejust, 14 judecători, colegi în același birou, au acționat în instanță Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Dolj solicitând antrenarea răspunderii patrimoniale a acestora, pentru că, printre altele, au lucrat pentru o bună perioadă de timp într-o cameră de 36 de metri pătrați, în care erau înghesuite birouri, dulapuri, rafturi mobile, o masă pentru imprimanta multifuncțională, calculatoare și rutere, cuiere și coșuri de gunoi, lăsând o suprafață liberă de doar nouă metri pătrați. Mai mult, din hotărâre aflăm și de un incident petrecut în 2018, în care a căzut victimă o judecătoare din cadrul instanței. Din cauza mobilierului vechi și uzat, magistratul a căzut cu scaunul în timpul ședinței de judecată și, pentru că a suferit răni serioase la coloană, a fost preluat de Serviciul de Ambulanță.

Curtea de Apel București le-a dat dreptate magistraților și a acordat fiecăruia sume cuprinse între 3000 și 5000 de euro, în funcție de perioada petrecută în biroul supraaglomerat.

Austeritatea nu a ajuns la Cluj

Deși demersurile pentru reabilitarea Palatului de Justiție din Cluj-Napoca au demarat în 2021, după cele făcute pentru Palatul de Justiție din Craiova, lucrările la obiectivul din Cluj sunt deja pe cale să înceapă. În ianuarie 2024, președintele Curții de Apel Cluj, judecătoarea Dana Gîrbovan, anunța organizarea licitației pentru proiectul de reabilitare și modernizare a Palatului de Justiție din Cluj-Napoca, estimat atunci la valoarea de 420 milioane lei, după cum CLUJUST a relatat aici. Proiectul este finanțat integral din bugetul Ministerului Justiției, nu prin CNI.  Luna trecută, a fost anunțată asocierea de firme care a câștigat licitația la un preț de 67 milioane euro (aproximativ 333 milioane lei).