Gigi Vadik Zavera Sursă foto: Adevărul
Curtea de Apel Craiova a respins ieri contestațiile formulate de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)-Serviciul Teritorial Craiova dar și pe cele făcute de inculpați. Dosarul în care Gigi Vadik Zavera, cunoscut în lumea interlopă din Bănie drept Gigioc, este acuzat că ar fi coordonat o grupare de carderi ce a acționat pe teritoriul Mexicului în perioada 2013-2014, se întoarce astfel la parchet într-o variantă „slim”, toate interceptările din dosar fiind eliminate.
Gigi Vadik Zavera este acuzat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)-Serviciul Teritorial Craiova (dosar despre care CraiovaJust a scris aici) că a condus o rețea care a comis infracțiuni informatice în Mexic în perioada 2013-2014, rețea din care au mai făcut parte alte șase persoane (Cornel Pană, Gabriel Sorea, Alexandru Colțatu, Cosmin Gheorghe Avrămoiu, Gheorghe Mielușanu, Cristian Alin Nicola Roman), toate inculpate în acest dosar. Lista infracțiunilor care ar fi fost săvârșite, sub diferite forme de participație, de cei șapte este una lungă: constituirea unui grup infracțional organizat; acces ilegal la un sistem informatic; efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos; operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice; falsificarea de titluri de credit; punerea în circulație de valori falsificate; deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori; inducerea în eroare a organelor judiciare şi înșelăciune (pentru unul dintre inculpați); pornografie infantilă (pentru unul dintre inculpați).
Gigioc, coordonatorul grupului
În esență, procurorii DIICOT au consemnat că, începând cu anul 2013, Gigi-Vadik Zavera, Cornel Pană și Gabriel Sorea au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii unor infracțiuni informatice, grup coordonat de Zavera la care au aderat şi alţi inculpaţi. Zavera ar fi coordonat întreaga activitate de skimming din Mexic, ar fi găsit și „recomandat” persoane care să facă rost de aparatura necesară pentru alți membri ai grupării, aceștia din urmă plecând în Mexic pentru a pune în aplicare planurile de îmbogățire rapidă. Pe teritoriul Mexicului, o parte dintre membrii grupului s-ar fi folosit de dispozitivele de skimming trimise din România pentru a clona carduri și a face retrageri frauduloase de la bancomate.
Arestați în 2018
În 2018, în cadrul acestui dosar, ofițerii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova au făcut mai multe percheziții în Dolj, Gorj şi Prahova, în urma cărora au fost găsite şi ridicate echipamente industriale folosite pentru producerea de echipamente de skimming, mulaje şi echipamente de skimming, dar și alte instrumente folosite la falsificarea cardurilor de credit. Tot în acest dosar, Gigioc, împreună cu Pană, Sorea și Cosmin Avrămoiu au fost arestați în vara lui 2018. În 2022, toți cei șapte au fost trimiși în judecată, iar dosarul a intrat în faza camerei preliminare, în care judecătorii verifică legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosar.
Procurorii nu au descris suficient faptele
Dosarul s-a poticnit însă în faza de cameră preliminară. Procurorii DIICOT- Serviciul Teritorial Craiova au primit o primă lovitură în această cauză în iulie 2023, când judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Dolj a decis eliminarea interceptărilor din dosar și a reproșat procurorilor că au omis să descrie concret fiecare faptă de care sunt acuzați inculpații, punându-i în imposibilitatea de a se apăra. Spre exemplu, în cazul lui Gigioc, „judecătorul de cameră preliminară apreciază că actul de sesizare este impropriu stabilirii obiectului și limitelor judecății întrucât toate infracțiunile cercetate, mai puţin cea prevăzută de art.367 Cod penal (constituirea unui grup infracțional organizat-nr.), sunt insuficient descrise, menționarea doar a numărului de acte materiale, fără o descriere corespunzătoare a fiecăruia prin trimiterea la mijloacele de probă relevante, echivalând cu nedescrierea faptei”, a arătat magistratul în încheierea din 10 iulie 2023. În rechizitoriu, procurorii au consemnat că ar fi vorba de peste 600 de acte materiale.
Interceptările, îndepărtate în baza unui răspuns al SRI
În ceea ce privește interceptările existente la dosar, instanța de la Tribunalul Dolj a arătat că au fost făcute cu încălcarea legii. Determinant în luarea deciziei de către magistrați a fost un răspuns pe care Serviciul Român de Informații (SRI) l-a transmis instanței în 2023, la solicitarea magistraților. Adresa SRI a fost coroborată de judecători cu un răspuns transmis anterior de DIICOT. Instanța a concluzionat, din cele două documente, că punerea în executare a tuturor măsurilor de interceptare şi înregistrare a convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau orice alt mijloc de comunicare a fost efectuată de Serviciul de Informații și Protecţie Internă (SIPI), iar procesele verbale de redare au fost întocmite de procuror ori de lucrătorul din cadrul poliției judiciare delegat de procuror.
Aplicând trei decizii ale Curții Constituționale, judecătorii au constatat nulitatea absolută a procedeului probator prin care au fost puse în executare mandatele de supraveghere tehnică și au dispus eliminarea din dosar a proceselor verbale prin care au fost redate convorbirile între membrii grupării dar și scoaterea din actul de sesizare a tuturor referirilor la interceptări. „Se poate constata că legea nu a prevăzut competențe de organ de cercetare penală pentru lucrătorii din structura DIPI, astfel că punerea in executare a masurilor de supraveghere a fost făcută în cauză de un organ necompetent”, a reținut instanța, care a solicitat procurorilor să remedieze rechizitoriul și să comunice dacă își mențin dispoziția de trimitere în judecată pentru cei șapte inculpați sau vor restituirea dosarului la DIICOT.
În august 2024, anchetatorii au revenit cu un referat în care precizau că își mențin dispozițiile de trimitere în judecată. Procurorii au susținut că înlăturarea interceptărilor a fost nejustificată și că acestea sunt „principalele probe pe care se întemeiază acuzarea”. Și de această dată magistrații de la Tribunalul Dolj au concluzionat că rechizitoriul nu este corect întocmit și că, în esență, procurorii nu au modificat mai nimic din rechizitoriu. Împotriva încheierii din 11 septembrie 2024, prin care dosarul a fost restituit procurorilor, atât DIICOT cât și Zavera, Pană, Colțatu și Sorea au făcut contestații, însă acestea au fost respinse ieri de magistrații de la Curtea de Apel Craiova. Decizia este definitivă.
„În baza art. 347 alin. 3 C.proc. pen., rap. la art. 4251, alin. 7 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Craiova şi inculpaţii Zavera Gigi Vadik, Pană Cornel, Colţatu Alexandru şi Sorea Gabriel, împotriva încheierii din data de 11.09.2024, a judecătorului de cameră preliminară, din cadrul Tribunalului Dolj, ca neîntemeiată. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, Obligă fiecare inculpat-contestator la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată în ședința din camera de consiliu din data de 09.01.2025”, se arată în minuta CA Craiova.