Plenul Curții Constituționale a României-imagine de arhivă  Sursa foto: ccr.ro

Interdicțiile de a ocupa funcții de conducere în sistemul judiciar pentru magistrații care au făcut parte sau au colaborat cu serviciile de informații, existente în legile Justiției, au fost declarate neconstituționale de judecătorii de la Curtea Constituțională dacă se referă la activitatea magistraților după anul 1990.

Procurorii și judecătorii care au colaborat sau au lucrat pentru serviciile de informații după 1990 pot fi numiți în funcții de conducere în sistemul judiciar, au decis judecătorii constituționali.

Sesizarea pe care s-au pronunțat judecătorii CCR a vizat mai multe articole din legile Justiției prin care magistraților care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu ele le era interzis să ocupe funcții de conducere în sistemul judiciar. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate, potrivit luju.ro, de doi magistrați care au activat în servicii. Este vorba despre procurorii Valentin Teodorescu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, care a fost maior în Serviciul Român de Informații și Marcian-Silviu Dordea de la PJ Blaj, care a lucrat la Serviciul de Protecție Internă, actuala Direcție Generală de Protecție Internă (serviciul de informații al Ministerului de Afaceri Interne). Conform aceleiași surse, cei doi au ajuns, în cele din urmă, în funcții de conducere prin delegare, având în vedere că numirea (ocuparea prin concurs) le era interzisă prin lege.

Comunicatul CCR:

„A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații” din cuprinsul dispozițiilor art.48 alin.(10) din Legea nr.303/2004, precum și din cuprinsul dispozițiilor art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022  privind statutul judecătorilor și procurorilor, este constituțională în măsura în care vizează serviciile de informații anterioare anului 1990. De asemenea, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că trimiterea din cuprinsul dispozițiilor art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor la art.48 alin.(10) din același act normativ este neconstituțională.

În esență, Curtea a constatat că dispozițiile legale examinate sunt imprevizibile și discriminatorii. Deși obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.48 alin.(10) și ale art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004, în temeiul art.142 alin.(1) din Constituţie, Curtea Constituțională s-a pronunțat şi a eliminat din fondul activ al legislaţiei și noile dispoziţii legale ale art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca fiind neconstituţionale, întrucât menţin soluţia legislativă neconstituţională”