Cămătarul Robert Antonescu Sursa foto: editie.ro
Robert Antonescu fusese condamnat în primă instanță la 3 ani și 5 luni de închisoare cu executare pentru camătă, șantaj și șantaj în formă continuată, Judecătoria Craiova confiscându-i și peste 880.000 de euro. Magistrații de la Curtea de Apel Craiova au decis în apel să îi confiște doar 384.000 de euro, aplicând o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din ianuarie prin care, în cazul infracțiunii de camătă, este confiscată doar dobânda. Bărbatul a scăpat și de câteva luni de închisoare, una dintre infracțiunile de șantaj fiind între timp prescrisă. Decizia este definitivă.
Cămătarul Robert Antonescu, cunoscut în lumea interlopă din Bănie, este de miercuri, 2 aprilie, fericitul beneficiar al unei decizii date de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție în luna ianuarie prin care, în cazul infracțiunii de camătă, este supusă confiscării doar dobânda percepută, nu și suma împrumutată (mai multe amănunte aici). Magistrații Curții de Apel Craiova au admis apelul bărbatului la sentința dată în fond și au făcut aplicarea Deciziei nr. 26/27.01.2025 a ÎCCJ.
În primă instanță, în octombrie 2023, Antonescu fusese condamnat la 3 ani și 5 luni de închisoare cu executare pentru camătă, șantaj și șantaj în formă continuată. În plus, i se confiscaseră peste 880.000 de euro și 40.000 de lei iar magistrații de la Judecătoria Craiova au decis și confiscarea extinsă în cazul mașinii Porsche Panamera care îi aparține fiului lui Antonescu.
A spus magistraților că a vrut doar să-și ajute prietenii
Magistrații au reținut că Antonescu avea un mod propriu de a acționa: pretindea în fața persoanelor pe care le împrumuta că este doar un intermediar și că, la rândul său, lua banii de la „persoane de etnie rromă, agresive în comportament”. Din interceptări, au notat magistrații, nu a reieșit că aceste persoane au existat în realitate. În fața magistraților de la prima instanță, bărbatul s-a apărat spunând că a acordat bani cu împrumut nu pentru dobândă ci pe fondul relațiilor de prietenie sau afinitate cu persoanele vătămate și că a fost acuzat pe nedrept, fie din răzbunare, fie pentru ca cei împrumutați să nu mai plătească. „Relativ la alegaţiile inculpatului conform cărora persoanele vătămate şi unii dintre martorii din această cauză au ales să ticluiască aceste acuzații, din rațiuni vindicative ori pentru a se exonera de plata împrumuturilor bănești licit acordate, instanța a constatat neveridicitatea acestor apărări, prin raportare la materialul probator administrat în cauză care întrunește standardul dincolo de orice îndoială rezonabilă”, au arătat magistrații.
Însemnări cu împrumuturile date, găsite la Antonescu acasă
În această cauză, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova au efectuat percheziții domiciliare și informatice, au obținut mandate de supraveghere tehnică pentru a intercepta convorbirile inculpatului și victimelor sale și mai mulți martori au fost audiați. Mijloacele de probă strânse în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și ulterior, au arătat că Antonescu avea de mult timp ca îndeletnicire acordarea de împrumuturi cu dobândă. Mai mult, la percheziția domiciliară efectuată acasă la acesta, au fost ridicate înscrisuri în care Antonescu consemnase, cu mâna lui, ce împrumuturi acordase, dobânzile, precum și termenele de plată.
Antonescu primea banii din dobânzi în cutia poștală
Magistrații de la prima instanță au cuprins în sentința de fond mai multe convorbiri din care reieșea modul în care Antonescu punea presiune pe oamenii împrumutați, determinându-i să plătească.„ Vai ce a făcut cap-pătrat (Robert Antonescu-nr.) cu mine! Vai de capul meu! Tu știi cât mă arde acest ordinar? I-am dat banii ăia și ne-a scăzut dobânda cum a vrut el. Nu știu cum! Îmi cere mai mult decât trebuie, știi? Și i-am zis că după calculele mele e mai puțin cu vreo 500 de euro. Și s-a supărat. Că…să-i dau toți banii. Tu știi ce a făcut cu mine? Om nenorocit, fără scrupule!”, s-a plâns la telefon una dintre victime, convorbirea fiind reținută de magistrații de primă instanță. De asemenea, din hotărâre reiese că o parte din banii din dobândă i-au fost remiși cămătarului în cutia poștală de la locuința sa din Craiova.
11 mașini înregistrate și DIT și surse nedeclarate de venit
Judecătorii au arătat și faptul că indicii privind activitatea infracțională a lui Antonescu sunt și autoturismele pe care acesta le-a înregistrat între anii 2017 și 2021 la Direcția de Impozite și Taxe din subordinea Primăriei Craiova, 11 la număr, majoritatea marca Mercedes Benz. În plus, au arătat magistrații, în cadrul unui control făcut de Fisc în perioada noiembrie 2019-februarie 2021 pentru perioada 2013-2016, inspectorii au constatat că bărbatul a obținut venituri de aproape 400.000 de lei dintr-o sursă nedeclarată și neidentificată. „În contextul în care inculpatul Antonescu Robert nu are nicio sursă legală de venituri, întreaga sa apărare privind proveniența sumelor de bani grefată pe ideea că în anii 1990 ar fi muncit, foarte mult, în țări din Occident, acumulând în acea perioadă suficiente mijloace financiare cu care se poate întreține, nu este veridică”, au consemnat judecătorii.
2 ani și 9 luni de închisoare a primit în apel
În apel, Curtea de Apel Craiova a decis să îi confiște lui Antonescu doar 384.000 de euro și 30.000 de lei, reprezentând dobânda calculată pentru sumele împrumutate victimelor din acest caz. Judecătorii au făcut aplicarea Deciziei nr. 26/2025 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că, în cazul infracțiunii de camătă, confiscarea specială poartă numai asupra dobânzii obținute din săvârșirea infracțiunii, nu și a principalului (suma împrumutată). Deciziile pronunțate în dezlegarea unor chestiuni de drept sunt obligatorii pentru toate instanțele din România. În plus, magistrații au constatat că una dintre infracțiunile de care era acuzat Antonescu, cea de șantaj în formă simplă, s-a prescris în 3 septembrie 2023. Astfel, bărbatul a primit în apel o pedeapsă mai mică, de 2 ani și 9 luni de închisoare în regim de detenție, față de 3 ani și 5 luni, cât primise la fond. Decizia CA Craiova este definitivă.
A rămas definitiv fără Porsche
Antonescu ceruse magistraților și să îi fie înapoiată mașina Porsche model Panamera de culoare neagră pe care procurorii îi puseseră sechestru, argumentând că aceasta nu îi aparține, ci este proprietatea fiului său, însă solicitarea sa a fost respinsă. Magistrații au explicat că mașina a fost supusă confiscării extinse, nu speciale, o măsură de siguranță care vizează inclusiv bunurile transferate către terți. „Confiscarea extinsă are ca obiectiv deposedarea inculpatului de bunurile a căror valoare depășește nivelul veniturilor licite ale acestuia”, au arătat judecătorii.
Parchetul General a cerut confiscarea întregii sume
Ar mai fi de precizat că, în cazul acestei probleme de drept, procurorul general Alex Florența a cerut Înaltei Curți să se pronunțe în sensul că banii dați cu dobândă, ca îndeletnicire, intră în categoria bunurilor supuse măsurii de siguranță a confiscării speciale. În acest context, Florența a subliniat că pentru confiscarea unui bun care a fost folosit la săvârșirea unei infracțiuni, singura condiție care trebuie îndeplinită este ca bunul respectiv să fi servit efectiv la realizarea laturii obiective a infracțiunii. Or, în cazul infracțiunii de camătă, sumele de bani date cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, servesc efectiv la realizarea laturii obiective a acestei infracțiuni, întrucât fără remiterea lor nu poate fi pretinsă dobânda care determină caracterul nelegal al faptei de împrumut (citiți aici opinia completă a PÎCCJ).
Proiect de modificare a Codului penal, la Parlament
Un proiect de lege care oferă o interpretare clară a măsurii de siguranță a confiscării extinse în cazul infracțiunii de camătă, precizând că, în cazul acestei infracțiuni, confiscarea specială poartă atât asupra dobânzii cât și asupra sumei date cu împrumut, a fost depus încă din 17 februarie la Parlament. În Expunerea de motive, inițiatorii, deputații USR Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, arată că „suntem în fața unei infracțiuni de obicei, fiind nevoie de săvârșirea mai multor acte pentru a fi îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul elementului material. Astfel, excluderea de la confiscarea specială a principalului, a sumei date cu titlu de împrumut, va permite celor care săvârșesc infracțiuni de camătă să-și minimizeze pierderile ca urmare a condamnării. Pierderea, prin confiscare, exclusiv a dobânzii, reprezintă o măsură de siguranță care nu asigură în niciun fel un efect descurajator. Nu în ultimul rând, prin faptul că suntem în fața unei infracțiuni de obicei, este lesne de înțeles că suma de bani împrumutată cu titlu de camătă este rezultatul și produsul aceleiași infracțiuni”.
