O decizie a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii de la Înalta Curte de Casație și Justiție luată ieri modifică radical modalitatea de calculare a termenului de prescripție a răspunderii penale în cazul unor infracțiuni de luare de mită, dare de mită, cumpărare de influență și trafic de influență. 

Astfel, judecătorii instanței supreme au decis că prescripția în cazul infracțiunilor de corupție prevăzute de art. 289-292 Cod penal începe să curgă de la comiterea primei modalități alternative, chiar dacă ulterior infracțiunea este comisă și prin alte modalități. Spre exemplu, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 289 Cod penal (luarea de mită) sunt prevăzute patru modalități alternative de comitere: pretinderea folosului necuvenit, primirea lui, acceptarea promisiunii acestui folos și nerespingerea promisiunii. Așadar, în situația în care un funcționar public pretinde bani pentru a-și îndeplini sarcinile și ulterior îi și primește, termenul de prescripție va curge de la momentul la care a cerut banii, potrivit deciziei RIL nr. 1/20.01.2025 a ÎCCJ.

„Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 174 şi a art. 154 alin. (2) din Codul penal, prin data săvârşirii infracţiunii şi, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor unice prevăzute de art. 289 – 292 din Codul penal, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalităţi normative ale elementului material, se înţelege data comiterii primei modalităţi alternative independent de realizarea subsecventă, ulterioară, a mai multor modalităţi alternative din conţinutul infracţiunii şi indiferent de intervalul de timp care se interpune între data săvârşirii primei modalităţi alternative şi comiterea unei alte modalităţi alternative ori între actele care compun acţiunea caracteristică uneia din modalitaţile normative de săvârşire a faptei, respectiv data comiterii primului act dintr-o succesiune de acte corespunzătoare unei singure modalităţi normative.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în sedinţă publică, astăzi, 20 ianuarie 2025.”, se arată în minuta ÎCCJ.