Extinderea Aeroportului Internațional din Craiova va fi finalizată cu 50 milioane de euro, bani de la bugetul statului, după ce regia care operează aeroportul nu a fost în stare să ia toți banii europeni destinați proiectului. Deși suma pierdută de autoritățile județene este una uriașă, de aproximativ 20 milioane de euro, iar lucrările sunt deja mult întârziate, constructorul, administrația doljeană și PSD Dolj și-au făcut intens reclamă cu noul terminal.

Anunțat cu surle și trâmbițe în 2021 drept cea mai ambițioasă investiție a autorităților județene, proiectul de extindere și modernizare a Aeroportului Craiova a atârnat în ultimul an ca o piatră de moară de gâtul Regiei Autonome Aeroportul Internațional Craiova (AIC), instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Dolj și care se ocupă de operarea infrastructurii aeroportuare. Pentru că nu a reușit să finalizeze lucrările până în decembrie 2023, aeroportul a pierdut o parte din finanțarea europeană care îi fusese pusă la dispoziție și a fost nevoită să acopere cheltuielile din propriul buget.

Socoteala de acasă…

Valoarea totală a proiectului finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare, semnat în decembrie 2021, s-a ridicat la 558 milioane lei (111,6 milioane de euro), din care peste 331 milioane de lei (peste 66 milioane de euro) nerambursabili, asigurați prin cofinanțare UE, restul venind din contribuție proprie și de la bugetul de stat. Cea mai importantă componentă a proiectului este realizarea noului terminal de pasageri, care ar urma să poată procesa până la două milioane de pasageri. În aprilie 2022, contractul de execuție a fost semnat cu o asociere de firme condusă de Construcții Erbașu SA, iar lucrările efective au început în decembrie 2022, după perioada prevăzută pentru proiectare. Termenul inițial pentru finalizare era de 20 de luni, adică până în august 2024.

Proiectul noului terminal al AIC  Sursa foto: erbasu.ro

…nu s-a potrivit cu cea din târg

Numai că datele oficiale comunicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) pentru CraiovaJust arată că autoritățile nu prea aveau motive de bucurie. Contractul de finanțare cu autoritatea de management (AM) din cadrul MIPE a fost semnat din start, în 17 decembrie 2021, cu o întârziere de peste doi ani și jumătate, având o perioadă de implementare de 57 de luni (1 aprilie 2019-31 decembrie 2023). Era limpede, așadar, că timpul lucra în defavoarea autorităților. Mai mult, contractul cu asocierea condusă de Construcții Erbașu avea ca termen de finalizare pentru lucrare august 2024, cu mult peste termenul din contractul de finanțare, ceea ce se traducea, practic, prin pierderea restului de bani europeni.

„Ori faceți terminalul cu banii voștri ori dați toți banii înapoi”

Cel mai probabil inițial autoritățile județene au mizat pe o fazare a proiectului (trecerea lucrărilor neexecutate dintr-un exercițiu financiar în următorul), o decizie similară luându-se în trecut pentru proiectul care a vizat infrastructura de mișcare a aeroportului. Acest lucru nu s-a întâmplat, proiectele referitoare la modernizarea infrastructurii aeroportuare fiind declarate de această dată neeligibile. În decembrie 2023, când lucrările de la AIC abia prindeau contur, administrația aeroportuară a fost pusă în fața unei decizii: ori semnează că finalizează proiectul cu banii ei până în decembrie 2026 ori dă înapoi toți banii europeni pe care îi încasase până atunci. Aeroportul Internațional Craiova, precum și alte trei aeroporturi din țară (Satu Mare, Târgu-Mureș, Aeroportul Maramureș) s-au angajat să termine lucrările din bugetul propriu.

AIC, pus să contribuie cu 66 milioane de euro

La Craiova, suma rămasă a fost însă uriașă. Datele oferite de MIPE pentru CraiovaJust arată că aeroportului din Bănie i-au fost rambursate doar 228,4 milioane de lei (45,6 milioane de euro) din cele 331,8 milioane (66,3 milioane de euro) disponibile din finanțarea UE. Cu alte cuvinte, Aeroportul Craiova a pierdut peste 20 milioane de euro, bani care puteau veni gratis de la Uniunea Europeană. Un calcul simplu arată că suma cu care Aeroportul Craiova s-a angajat să contribuie din bugetul propriu este de 330 milioane lei, adică peste 66 milioane de euro.

Prin bugetul pe anul 2024 al AIC a fost alocată o sumă de peste 57 milioane de lei pentru a face față cheltuielilor, din care 40 milioane de lei au fost obținute printr-un credit contractat de administrația aeroportuară. Suma a fost, în mod evident, insuficientă pentru finalizarea proiectului.

Proiectul întârziat de la aeroport, inclus în marketing-ul electoral al PSD

Deși noul terminal trebuia să fie gata în august 2024 lucrarea nu este finalizată nici în prezent. Cu toate acestea, periodic, pe rețelele de socializare atât firma Construcții Erbașu, reprezentanții AIC cât și cei ai Consiliului Județean Dolj reamintesc publicului cât de intens se lucrează pe șantier, postările fiind preluate de multe ori în presa locală și chiar centrală (două dintre articole pot fi consultate aici și aici). În mod curios, deși conștientă de toate „tinichelele” proiectului, organizația județeană a PSD a ales chiar să își facă reclamă cu el în noiembrie 2024, în campania electorală pentru alegerile parlamentare. „Anul 2024 aduce Olteniei un obiectiv de importanță majoră, fără echivalent la nivel național: cel mai mare terminal nou-construit al unui aeroport regional din țară. Clădirea ultramodernă a fost realizată în cadrul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 115 milioane de euro, sumă care asigură și amenajarea întregii infrastructuri necesare” (puteți citi întregul publireportaj aici, ca exercițiu util de gândire critică).

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, și Sorin Manda, directorul AIC, în publireportajul plătit de PSD Dolj în noiembrie 2024 Sursa foto: gds.ro

Sorin Manda: „A fost un proiect nedorit”

Chestionat asupra situației acestui proiect și pierderii uriașe de bani europeni, directorul AIC, Sorin Manda, a dat vina pe…guvern. „Acest proiect a fost nedorit și o spun cu toată tăria. A durat doi ani să fie aprobat, documentația a fost întoarsă de 17 ori de autoritatea de management din minister. Cum s-a schimbat guvernul, a fost acceptat. Și vorbim de exact același proiect care fusese depus înainte de 17 ori”, a declarat directorul Sorin Manda pentru CraiovaJust. Totuși, a arătat Manda, s-ar vedea și o luminiță la capătul tunelului. „Este posibil ca statul să preia finanțarea. Noi ne dorim acest lucru foarte mult”, preciza directorul Manda pentru CraiovaJust în data de 17 martie, când a fost chestionat asupra problemei.

Sorin Manda, directorul Aeroportului Internațional Craiova  Sursa foto: oltenialive.ro

50 de milioane de euro de la buget pentru Craiova

În aceeași zi, pe site-ul Ministerului Transporturilor, a fost postat, în cadrul procedurii privind transparența decizională, un proiect de ordonanță de urgență (OUG) prin care toate cheltuielile aferente lucrărilor rămase de executat din proiectele dezvoltate de cele patru aeroporturi aflate în această situație să fie preluate de bugetul de stat. Este vorba de suma totală de 465 milioane de lei, din care cea mai mare sumă, 250 milioane de lei (50 milioane de euro), revine Aeroportului Internațional Craiova.

În nota de fundamentare a OUG-ului „aerian” (chiar așa este denumit fișierul proiectului pe site-ul Ministerului Transporturilor, care poate fi consultat aici) se arată că există un risc major ca România să dea înapoi un miliard de lei deja cheltuit din fondurile europene. „În prezent, lucrările de modernizare a aeroporturilor sunt în desfășurare, iar progresul fizic al proiectelor este considerabil. Cu toate acestea, blocajele financiare pun în pericol finalizarea acestora. Dificultățile întâmpinate de administrațiile aeroportuare, în principal din cauza resurselor financiare insuficiente, au determinat un progres financiar redus, în ciuda eforturilor de a asigura partea neeligibilă a investițiilor prin contractarea de credite. Deși această măsură a fost conformă cu condițiile impuse de mecanismele europene de finanțare, presiunea economică asupra aeroporturilor și asupra bugetului național este semnificativă. Fără o intervenție imediată, există riscul real de a pierde finanțările europene deja utilizate, ceea ce ar conduce la recuperarea unor sume de aproximativ 1 miliard de lei de către Comisia Europeană”. Potrivit documentului, MIPE este coinițiator al proiectului OUG.