Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a refuzat să răspundă la întrebările adresate de Craiovajust referitoare la situația asistentei care a furat stupefiante din secția de Terapie Intensivă a unității medicale în urmă cu trei ani și jumătate. Răspunsul instituției sugerează că asistenta, care a primit o pedeapsă cu amânare în primă instanță, lucrează în continuare în spital.

CraiovaJust prezenta, în urmă cu două săptămâni, cazul incredibil al unei asistente medicale de la secția de  chirurgie toracică a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova care a fost găsită vinovată, în primă instanță, pentru că, în noaptea de 21 iulie 2021, a sustras din secția de terapie intensivă a spitalului mai multe medicamente, între care s-au aflat unele clasificate ca droguri de risc și mare risc (mai multe amănunte aici). Furtul a ieșit la iveală în aceeași noapte, după ce unul dintre medicii de gardă de la Terapie Intensivă, căruia i s-a părut suspectă prezența femeii în ATI având în vedere că aceasta nu lucra acolo, i-a cerut acesteia să își golească buzunarele. „Deoarece inculpata articula greu cuvintele şi comunica cu dificultate martorul i-a solicitat să golească buzunarul şi după ce a ezitat inculpata a extras din buzunar două fiole de Fentanyl a câte 10 ml fiola (0,5 mg), trei fiole de Midazolam a câte 10 ml fiola (total 150 mg), trei fiole Acupan, o fiolă Dexametazonă şi o fiolă Osetron”, au reținut magistrații. Fentanylul, unul dintre medicamentele „extrase”, este clasificat prin lege ca drog de mare risc, în timp ce Midazolamul este considerat drog de risc.

Le-a reproșat colegilor că nu au ținut stupefiantele sub cheie

La proces, asistenta a refuzat să facă declarații, negând că ar fi săvârșit faptele și solicitând achitarea. Prin apărător, aceasta a arătat cu degetul spre colegii care nu au respectat procedura de gestionare a stupefiantelor și nu au ținut substanțele închise în dulap, sub cheie. Femeia a depus la dosar mai multe acte medicale din care reieșea că a avut cancer tiroidian iar în 2020, pe fondul stresului și epuizării din perioada de pandemie, a suferit un accident vascular în timp ce era la serviciu. Ulterior, pe fondul problemelor endocrine, picioarele au început să i se umfle și a apelat la medici pentru efectuarea unor incizii pentru a reduce presiunea. O primă intervenție la piciorul drept fusese deja efectuată, însă anestezicul folosit (xilină) nu a avut prea mare efect din cauza edemelor. Potrivit femeii, chiar în noaptea de 26 iulie 2021 a discutat cu medicul despre o a doua operație, la piciorul stâng, iar acesta i-a recomandat un anestezic mai puternic pe care, a susținut femeia, a plecat să îl caute în Secția ATI. „Am vrut să văd dacă aveau substanțe care mă puteau ajuta”, a arătat asistenta.

A furat droguri pentru 50 de operații

Magistrații de la Tribunalul Dolj i-au dat crezare asistentei, reținând că femeia a avut nevoie de medicamentele cu efect stupefiant pentru a face față durerii în timpul operației a cărei dată nu fusese încă stabilită și că dificultățile de vorbire amintite de medicul care a descoperit drogurile asupra acesteia au fost cauzate, de fapt, de un medicament pe care femeia îl lua pentru a trata o paralizie pe partea stângă, cu care rămăsese după accidentul vascular suferit. De precizat ar mai fi că unul dintre martorii audiați la proces a declarat că mai mulți asistenți medicali, ale căror nume nu le-a dezvăluit, i-au povestit după incident că femeia venea des în secția ATI pentru a cere anestezice și sedative. Mijloacele de probă administrate arată că în dosar, care a fost instrumentat de DIICOT,  nu a fost efectuată nicio percheziție, domiciliară sau informatică, pentru a se verifica dacă asistenta intenționa să vândă drogurile sau să le folosească, într-adevăr, pentru consum propriu, așa cum a susținut. CraiovaJust a arătat că asistenta a sustras o cantitate mult mai mare de droguri față de cea necesară pentru o intervenție chirugicală.

Pedeapsă de un an și două luni cu amânare

Magistrații au decis în 21 februarie să îi stabilească femeii o pedeapsă de un an și două luni de închisoare pentru infracțiunile de furt calificat  și de deținere fără drept a drogurilor în vederea consumului propriu, aflate în concurs, cu amânarea aplicării pedepsei și stabilirea unui termen de supraveghere de doi ani. În plus, trebuie să achite 103 lei către Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Craiova, sumă ce reprezintă contravaloarea medicamentelor furate. Hotărârea prin care o pedeapsă stabilită este amânată nu este o hotărâre de condamnare și nu atrage decăderi sau interdicții, conform prevederilor Codului penal.

Spitalul își protejează angajații. Pe pacienți cine îi protejează?

CraiovaJust a adresat, firesc, mai multe întrebări spitalului legate de acest caz, atât referitoare la ancheta administrativă internă care ar fi vizat-o pe asistenta medicală prinsă cu drogurile în buzunar cât și cea legată de nerespectarea procedurii de gestionare a stupefiantelor în interiorul spitalului. Unitatea medicală a refuzat să facă publice orice date legate de cercetarea disciplinară ulterioară a asistentei. Reprezentanții spitalului nu au dorit nici măcar să confirme că o astfel de cercetare a avut loc, invocând necesitatea protejării datelor cu caracter personal. Totuși, din răspunsul dat, reiese faptul că asistenta medicală care a fost găsită vinovată pentru furtul drogurilor și deținerea lor în vederea consumului propriu este în continuare angajata unității medicale. „Conform legislației în vigoare și a Regulamentului nr. 679 din 27 aprilie 2016 (GDPR-nr.) […] Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este – în relație cu angajații săi– operator de date cu caracter personal”, se arată în răspunsul Resavi SRL, firmă pe care SCJU Craiova a angajat-o să îi ofere consultanță în domeniul protecției datelor.

Răspunsul Resavi SRL, firmă angajată de Spitalul Județean din Craiova pentru consultanță în protecția datelor

Spitalul nu a răspuns deloc la solicitarea referitoare la ancheta privind nerespectarea procedurii de gestionare a stupefiantelor.

Precizăm că publicația noastră nu a solicitat date cu caracter personal (nume, adresă), procesul și numele asistentei fiind oricum publice, ci date referitoare la o anchetă administrativă ce vizează fapte grave petrecute într-un spital public, cea mai mare unitate medicală din Oltenia. Chiar și în situația în care CraiovaJust ar fi solicitat date cu caracter personal, spitalul putea să le furnizeze având în vedere prevederile art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, potrivit cărora „informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice” dar și prevederile art. 86 din  GDPR.

Refuzul spitalului de a comunica ce măsuri a luat în acest caz este, așadar, neîntemeiat, motiv pentru care CraiovaJust va continua demersurile pentru obținerea informațiilor solicitate.