La mai bine de un an după ce a preluat funcția de decan al Baroului Dolj, avocatul Dragoș Nicu a vorbit, într-un interviu acordat craiovajust.ro, despre problemele cu care se confruntă sistemul judiciar, în general, și, cu precădere, profesioniștii din avocatură.

 

 

R: Au fost publicate rezultatele concursului de admitere în profesie pentru stagiari. Unde ne situăm?

D.N. : Suntem în media ultimilor trei ani. La sesiunea din aprilie, în 2022 au fost admiși șapte și 22 de candidați au fost respinși. În 2023, 11 au fost admiși și 21 respinși, și acum, în aprilie, șapte au fost admiși și 24 respinși. În sesiunile din septembrie însă, am avut în fiecare an cam același număr de candidați respinși: 29 în 2022, 32 în 2023 și 32 în 2024 și au fost admiși 12 în 2022, patru în 2023 și tot patru în 2024. La definitivi sunt întotdeauna mai puțini candidați. Au fost admiși în ultimii trei ani doar un candidat în septembrie 2024, unul în septembrie 2023 și un candidat în aprilie 2022.

R: S-a făcut un clasament pe țară pentru a vedea, statistic, cum stăm?

D.N.: Încă nu s-a făcut un asemenea clasament pentru că examenul este recent și încă (la data de 9 octombrie-nr.) nu au fost redactate și nu au fost comunicate deciziile de validare de la INPPA (Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților-nr.), care organizează examenul. Așteptăm în săptămânile următoare să primim rezultatele. Statisticile acestea sunt oarecum înșelătoare pentru că unele barouri sunt mai atractive, altele mai puțin atractive. Sunt barouri în țară în care nu a mai intrat un stagiar de mai multă vreme, spre exemplu Caraș-Severin sau alte barouri mici, care s-au depopulat în timp și au problema apropierii de barouri mai mari, cum ar fi Timișul față de Caraș-Severin. Mulți preferă să se ducă în zonele mai ofertante din punct de vedere economic, unde se absorb mai mulți candidați. Din punctul acesta de vedere, e o tendință care s-a observat și la Baroul Dolj pentru că, vrând-nevrând, cu avantaje și dezavantaje, noi suntem, geografic, apropiați de București și Bucureștiul atrage, într-adevăr, foarte mulți absolvenți de la Facultatea de Drept din Craiova care se duc și dau examenul acolo. Dar nu este doar aceasta problema. Sunt foarte mulți care dau examenul de acces în profesia de avocat însă folosesc acest lucru doar ca pe o a doua variantă, ca pe o plasă de siguranță, și optează pentru magistratură, se duc și susțin și examenele de la INM (Institutul Național al Magistraturii-nr.) și părăsesc profesia de avocat după numai câteva luni. E o problemă faptul că profesia de avocat, în majoritatea provinciilor, nu mai este atât de tentantă. În Timișoara, în Cluj, zone mai dezvoltate din punct de vedere economic decât Oltenia, într-adevăr, intră mai mulți avocați, dar în barourile din jurul Timișului și Clujului este aceeași problemă ca peste tot.

R: M-am uitat un pic pe cifrele din spate, în 2020, de exemplu, și am văzut că atunci au fost și 60 de candidați la o sesiune. Asta înseamnă, practic, o înjumătățire a numărului de candidați…

D.N. : Da, dar poate și ca efect al faptului că nu erau neapărat absolvenți din anul acela. Poate erau din anii precedenți și s-au acumulat după mai multe eșecuri la examen și este posibil ca aceasta să fi fost o cauză a creșterii numărului lor. Noi, la Baroul Dolj, pentru a trezi și menține interesul studenților de la Drept pentru profesia de avocat, organizăm în fiecare primăvară, împreună cu Facultatea de Drept din Craiova, un proiect comun care se numește „O săptămână avocat”. În realitate, sunt două săptămâni în care studenți ai Facultății de Drept din Craiova fac practică în cabinetele sau societățile de avocatură ale avocaților din Baroul Dolj. Unii dintre ei, și după ce se încheie cele două săptămâni ale proiectului, rămân în continuare ca interni în cabinete, ca voluntari, pentru a învăța, pentru a se acomoda cu „meciurile” pe care le ai ca avocat- pentru că avocații au o permanentă stare de „meci”- și pentru că le place. Foarte mulți dintre cei care rămân în continuare susțin examenul de intrare în profesie, intră în avocatură și continuă să lucreze cu acele forme de exercitare a profesiei cu care au avut primul lor contact, în cadrul acelui proiect.

Tot pentru creșterea atractivității Baroului Dolj, în primăvară avem și Ziua Porților Deschise, în care primim inclusiv liceeni și studenți și prezentăm avocatura doljeană așa cum este ea, cu bune și cu neajunsuri. O prezentăm cu transparență, care să îi facă pe cei care eventual ar putea opta pentru profesie să aleagă în cunoștință de cauză pentru că a prezenta un ambalaj strălucitor dar o marfă care nu este strălucitoare, așa cum se întâmplă în orice profesie, ar însemna o disimulare pe care nu o putem face.

R: Care ar fi părțile rele ale avocaturii?

D.N.: Trebuie înțeles un lucru: avocatul, așa cum presa este câinele de pază al democrației, este câinele de pază al drepturilor cetățenilor, al drepturilor omului. Principalele nemulțumiri ale avocaților coincid cu nemulțumirile justițiabililor. Acestea se referă, în primul rând, la durata mare a procedurilor judiciare, care este o problemă de sistem. A constituit și unul dintre motivele de protest al avocaților, derulat anul trecut, un protest la nivel național care a fost denumit „O zi fără avocat”, un protest prin care avocatura românească a încercat să tragă un semnal de alarmă cu privire la mai multe neajunsuri ale sistemului judiciar. În condițiile în care, într-un litigiu civil, un justițiabil primește doar două termene pe an fiindcă schemele de personal din instanțe sunt subdimensionate față de necesarul unei justiții eficiente și derulate cu celeritate, acea nemulțumire a justițiabilului este și nemulțumirea avocatului. Acesta este doar un exemplu. Avocații sunt parte a unui angrenaj mai mare din care fac parte, din această lume juridică, și notarii, și judecătorii, și executorii, și grefierii. E un ecosistem uriaș ale cărui probleme se întind asupra tuturor profesiilor juridice, e o interdependență între ele. Există și probleme specifice doar profesiei de avocat. Aici pot fi amintite noile reglementări fiscale de la sfârșitul anului trecut, care au condus la majorarea contribuției pentru asigurări de sănătate a avocaților.

R: Ce înseamnă, concret, aceste noi reglementări fiscale? Cât se plătește în plus?

D.N.: Față de cât se plătea în contribuția la CASS, plătim, posibil, și de 10 ori mai mult. S-au majorat niște plafoane. Nu voi intra în detalii pentru că este o discuție tehnică, dar aceasta este una dintre nemulțumiri: faptul că legiuitorul a înțeles să majoreze plafoanele pentru liber-profesioniști, aici fiind incluși și avocații. Au existat opoziții din partea corpului avocaților și luări de poziție dar… asta este. La buget este nevoie de bani, iar avocații sunt buni plătitori. Nu este doar aceasta problema, pentru că un avocat are mai multe cheltuieli, nu doar CASS-ul,  și acesta este un lucru care nu știu cât de bine este înțeles, nici de opinia publică și, uneori, nici de ceilalți participanți la acest sistem judiciar. Un avocat trebuie să plătească chirie pentru birou, trebuie să plătească soft-uri pentru legislație și așa mai departe, sunt o grămadă de cheltuieli pe care avocații le fac și care trebuie să fie acoperite de onorarii. În condițiile în care puterea economică a potențialei clientele este redusă, implicit și avocatul întâmpină dificultăți în a-și asigura aceste cheltuieli care sunt absolut necesare pentru calitatea actului profesional.

R: Și a avut vreun rezultat protestul avocaților?

D.N.: Protestul nostru a urmat protestului judecătorilor din vara anului 2023 și nu a fost un protest îndreptat împotriva lor ci un semnal de alarmă prin care se încerca atragerea atenției asupra problemelor întregului sistem judiciar. O parte au fost rezolvate, altele să spunem că se vor rezolva în timp. Noi ne păstrăm optimismul.

R: Revenind la problema fiscalității excesive, la Congresul UNBR (Uniunea Națională a Barourilor din România-nr.) Baroul Dolj a venit cu propriile sale propuneri, aducând în discuție discriminarea avocaților în raport cu celelalte profesii juridice și discriminarea fiscală a avocaților. Sunt discriminați avocații?

D.N.: Discriminarea poate fi văzută în diverse chei, unele mai dramatice, altele mai rezonabile, dar din punctul meu de vedere nu este un argument care să fie foarte problematic. Există o nemulțumire a avocaților, spre exemplu, faptul că în competențele notarilor a fost inclusă și pronunțarea divorțului. Avocații au interpretat această situație, la momentul respectiv, ca fiind o restrângere a obiectului de activitate al avocaților pentru că divorțurile se pronunțau la instanță. Acesta ar fi un exemplu, pentru că divorțul se poate pronunța și la starea civilă. Cred că se dramatizează prea mult această situație atâta vreme cât, de cele mai multe ori, înainte de a se ajunge la un divorț la notar, părțile ajung la un avocat care le asistă contra cost.

R: Ați propus și o reducere a contribuției filialelor la fondul de funcționare a UNBR.

D.N: Problema nu a fost aceasta, pentru că aceste cheltuieli nu sunt semnificative. Problema avocaților nu este aceasta, ci faptul că, din 2022, contribuția avocatului la fondul de pensii a crescut de la 11% la 14%, în fiecare an, gradual, cu câte un procent. Aici a fost marea nemulțumire a avocaților. Au zis: OK, de ce este nevoie să creștem contribuția?

Avocații au un sistem propriu de pensii, un sistem privat, pe bază de contributivitate. Prin lege, Legea 72/2016, Casa de Pensii a avocaților este obligată să mențină o rată de finanțare de 100%. La acel moment, rata de finanțare era mult sub acest procent. Au fost întocmite niște rapoarte actuariale de către societăți specializate din București, s-au făcut diverse estimări, exista riscul unui colaps al sistemului de pensii ca urmare a acestei ratei de finanțare a sistemului care era prea mică. Estimările actuarilor au fost că, dacă se ajunge la un procent de contribuție de 14% din veniturile brute pe datele existente în acel an, s-ar asigura rata de finanțare de 100%, ceea ce se și întâmplă.

În câțiva ani, vor fi niște generații destul de numeroase de avocați care vor ieși la pensie. Or, sistemul s-ar fi putut prăbuși dacă nu avea acea rată de finanțare și nu ar fi putut plăti acele pensii.

R: Va mai crește?

D.N.: Nu s-a mai discutat despre majorarea contribuției pentru că în momentul acesta sistemul este stabil și solid.

R: În primăvara anului trecut, a existat o propunere pentru realizarea unei investiții pentru sediu, un nou sediu pentru Baroul Dolj. Se mai dorește realizarea acestui imobil?

D.N.: În urmă cu un an a fost o discuție de la filiala CAA (Casa de Asigurări a Avocaților-nr.) pentru achiziționarea unui imobil, fie pentru sediu, fie ca o investiție, un imobil care să fie închiriat și să aducă venituri. Propunerea a fost retrasă pentru că, în urmă cu un an, au fost alegeri la Barou și atunci prioritățile au fost apreciate ca fiind altele. Consiliul UNBR, care coordonează activitatea Casei centrale de Asigurări de Avocaților, a adoptat în 2024 o strategie de investiții, atât cu privire la cele ale casei centrale cât și cele pe care le pot efectua filialele. Din această strategie s-au plafonat niște procente din excedent care pot fi investite în diverse: titluri de valoare, depozite bancare, activități economice. Dacă banii Casei rămân blocați într-un cont, de fapt se pierd bani. Fiecare CAA caută niște investiții cu randament mare, evident, prudențiale, care să asigure conservarea valorii fondului.

Orice investiție a unei filiale se face doar cu acordul Casei centrale și aceste plafoane au făcut să fie destul de dificil de realizat achiziția unui spațiu corespunzător, mare și costisitor pentru orice filială.

R: Acest lucru nu înseamnă o centralizare a deciziei? Nu ar trebui ca fiecare filială să poată decide ce face cu banii?

D.N.: Nu, așa ar fi fost în niște condiții ideale dar, oricum, și anterior acestei strategii, orice investiție trebuia aprobată de Casa centrală, pentru că așa este legea. Din punctul acesta de vedere, stăm bine. Filiala Dolj e una dintre cele mai solide din țară, excluzând Bucureștiul, care are 10.000 de avocați.

R: Câți avocați are acum filiala Dolj a CAA?

D.N.: Avocați activi, deci cotizanți, sunt în jur de 650, dar membri ai filialei sunt și avocații pensionari. Aici este diferența între Adunarea Generală a Baroului Dolj și Adunarea filialei. Filiala Dolj a CAA este una dintre cele mai stabile din țară. Cred că avem rată de finanțare undeva la 130%.

În ce privește investițiile imobiliare, vor fi decise cu aprobarea Adunării Generale, în măsura în care se va decide că sunt necesare și oportune. La ce sediu avem noi, mă îndoiesc că avocații doljeni vor dori un nou sediu pentru Baroul Dolj prea curând. Dar achiziția unui imobil care să fie exploatat prin închiriere, eventual chiar avocaților, nu ar fi o idee rea. Baroul Dolj deține o vilă care este exploatată de o societate comercială, Vila Themis din Călimănești-Căciulata. Baroul Dolj a încheiat un contract de închiriere cu această societate și obține bani.

Foto credit: Remus Badea

 

R: Ați început de ceva timp mandatul. Ce v-ati propus să rezolvați în acești patru ani?

D.N.: Primul lucru pe care mi l-am propus atunci când am preluat decanatul Baroului Dolj, și aceasta este chiar o întrebare ușoară, a fost să recreez unitatea avocaților din Baroul Dolj. În fiecare campanie electorală (pentru alegerea conducerii Baroului Dolj-nr.) apar aceste polarizări duse uneori până la o oarecare intoleranță față de un candidat advers sau față de un adversar. Lucrurile astea lasă urme, nu se opresc chiar imediat, există o inerție, între colegi, a antipatiilor și simpatiilor față de cei care au fost aleși sau față de cei care nu au fost aleși. În condițiile în care avem cu toții de lucru, împreună, niciodată un decan al Baroului Dolj sau un Consiliu al Baroului Dolj nu va putea să facă treabă sau să-și atingă obiectivele decât în condiții de unitate și colaborare de muncă. În aceste condiții, primul lucru pe care trebuie să îl facă un decan este să creeze acea unitate a corpului profesional. „Unirea face puterea” era o deviză de la 1848 sau, cum spun cei de la Pink Floyd, „together, we stand, divided, we fall” (împreună, rezistăm, divizați, ne prăbușim- nr.) . Numai împreună putem fi semnificativi, vocali și luați în serios. În momentul în care un demers al Baroului sau al Uniunii este subminat de adversități interne și exprimate public, în momentul acela demersul are toate șansele să fie compromis.

R: Pentru ce aveți nevoie de această unitate? Ce doriți să realizați?

D.N.: În primul rând, pentru protejarea drepturilor tuturor colegilor. Decanul Baroului Dolj nu este un șef al avocaților, cum este perceput în mod greșit. Decanul este un primus inter pares (primul între egali-nr.). Între egali, este primul care trebuie să răspundă și primul care trebuie să pună osul la treabă pentru binele corpului profesional. Decanul trebuie să fie un lider, dar nu un șef.

R: Decizia Consiliului Baroului Cluj referitoare la interzicerea unor termeni generali în publicitate a iscat nenumărate controverse. Avocatura este o profesie competitivă și va deveni din ce în ce mai competitivă. Am văzut că și la Dolj avocații au apelat la tehnici de marketing, ca în orice altă afacere. Este necesară o reglementare?

D.N.: Avocatura este o profesie foarte dinamică și mă refer aici la instituția avocaturii. Unul dintre aspectele sub care s-a manifestat această dinamică este publicitatea profesiei, a cărei reglementare a cunoscut o relaxare în ultimii ani. Subiectul este încă destul de delicat pentru că încă nu este foarte bine înțeleasă- de către toată lumea, nici măcar de către avocați-, modalitatea în care ne putem folosi de aceste avantaje ale digitalizării și internetului pentru a face publicitate în profesie. Indiferent de ce se va întâmpla cu această situație de la Cluj, care este în atenția Consiliului UNBR, eu cred că schimbările nu se vor opri aici.

Sunt mare amator de meciuri NBA. Când văd meciuri de baschet dintre Los Angeles Lakers și Golden State Warriors, în pauza meciului, în momentele publicitare, vezi reclame la firme de avocați sau case de avocatură, cum vedem noi reclame la pufuleți. Sunt reclame la NBC, în prime time, și îți pui întrebarea: OK, de ce acolo este posibil și aici nu ar fi posibil să folosesc  „avocat Craiova” pentru a fi site-ul meu promovat cu prioritate de Google sau alte motoare de căutare? Încă nu este limpede ce se va întâmpla în acest caz. Decizia Baroului Cluj a fost contestată la UNBR și a fost respinsă. Va urma, probabil, o procedură judiciară. Eu am făcut o comparație cu legislația franceză și cu site-uri ale unor firme de avocatură, din Lyon, Grenoble, de peste tot. Într-adevăr, legislația franceză, care este mai apropiată de legislația română în ce privește profesia de avocat, este cam cum spunea Consiliul Baroului Cluj. În schimb, în alte legislații, cu precădere cele de inspirație anglo-saxonă, regimul este mai relaxat. Se pune problema dacă este o concurență loială sau nu. Până la urmă nimeni nu are nimic cu nimeni, dar să plecăm toți cu aceleași șanse în ceea ce privește principiul mijlocului pe care îl folosim. Că unii investim mai mult sau mai puțin în publicitate este o altă discuție, poate și rezultatele vor fi altele.