Consiliul Superior al Magistraturii a oferit astăzi un punct de vedere privind declanșarea anticipată a procedurii de numire a unui nou președinte la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce s-a scris că graba CSM ar fi dată de rezultatul alegerilor prezidențiale. Presa a dezvăluit că interesată de post ar fi Lia Savonea, judecătoare aflată în tabăra conservatoare din magistratură și care are o influență majoră în sistem.

Independentul Dan a avut mai multe luări de poziție față de justiție și funcționarea sistemului judiciar din România în cursul campaniei electorale și după ce a fost ales. Din declarațiile sale a reieșit clar faptul că este nemulțumit de modul în care funcționează justiția și că intenționează să participe „des” la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii. Conform legii, președintele României prezidează lucrările CSM la care participă, fără drept de vot. CSM este forul de conducere în magistratură și, între altele, este garantul independenței Justiției, are rol de instanță de judecată în răspunderea disciplinară a magistraților, propune președintelui numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor.

Cine este Lia Savonea

Președintele nu are însă un rol în numirea noului președinte ÎCCJ, deși funcția este una cheie în sistemul judiciar. Potrivit mai multor publicații centrale, care citează surse din sistemul judiciar (articole despre acest subiect puteți citi aici și aici), interesată de funcție ar fi controversata judecătoare Lia Savonea, actual magistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, fost președinte al CSM și fost președinte al Curții de Apel București (vezi aici întregul parcurs profesional). Savonea este percepută în mediul profesional judiciar ca un magistrat antireformist și cu influență în CSM.

 

Lia Savonea-imagine de arhivă Sursa foto: romaniatv.ro

Ce decizii controversate a luat Savonea

Savonea a făcut parte din completul care a decis rejudecarea dosarului în care a fost inculpat Mario Iorgulescu, acesta fiind acuzat de ucidere din culpă. De asemenea, în cazul unei cereri de apărare a reputației profesionale formulate de magistrații din cazul Dragnea, caz în care fostul lider PSD a declarat că a fost „deținut politic”, Savonea ar fi votat împotrivă, consimțind practic acuzele lui Dragnea. Ceea ce a revoltat cu adevărat opinia publică a fost decizia luată de Savonea într-un caz dezvăluit de fostul ministru al Justiției Stelian Ion. Aceasta a condamnat un bărbat la doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu nepoata lui de 13 ani. Motivarea magistratei Savonea, citată de Ion, a fost aceea că fetița nu s-a împotrivit actului. „Este adevărat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prezintă o anumită gravitate şi urmare comiterii acesteia dezvoltarea psiho-socială a persoanei vătămate ar putea fi afectată în mod negativ, însă Curtea reţine, în egală măsură, împrejurarea că persoana vătămată nu a înţeles să iniţieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat, minora neaducând nici măcar la cunoştinţa părinţilor cele petrecute, fapta fiind relevată abia în urma sesizărilor formulate organelor de poliţie cu ocazia dispariţiei acesteia de la domiciliu din octombrie”, a arătat Savonea în decizia citată de Ion.

Candidații, intervievați de Secția pentru judecători din CSM

CraiovaJust a scris în urmă cu câteva zile despre publicarea anunțului privind ocuparea funcției de către CSM. Potrivit acestuia, candidații eligibili sunt judecătorii care activează de cel puțin doi ani în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani. Candidaturile însoțite de CV și de proiectele manageriale sunt așteptate până la data de 16 iunie inclusiv, în data de 17 iunie urmând să fie publicată lista candidaților și proiectele acestora.

Candidații vor fi intervievați de Secția pentru judecători din cadrul CSM ulterior datei de 23 iunie, aceștia urmând să fie chestionați asupra proiectului propus și să le fie verificate aptitudinile și cunoștințele pentru exercitarea funcției.

Ce spune legea despre termenul de declanșare a ocupării postului

Potrivit art 142 din Legea nr. 303/2022, procedura a fost declanșată înainte de termenul legal:

„Procedura de ocupare a posturilor prevăzute la alin. (1) se declanșează de președintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă, cu excepția situației în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului, caz în care declanșarea procedurii se face cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcția urmează a se vacanta. Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet anunțul privind declanșarea procedurii și calendarul acesteia”. Mandatul actualului președinte al ÎCCJ, Corina Corbu, expiră în data de 16 septembrie 2025.

CSM susține că a procedat similar și la ultimele două concursuri

La câteva zile după ce mai multe voci au subliniat graba suspectă a CSM (mai multe amănunte aici și aici) de a declanșa anticipat procedura de numire a unui președinte la Înalta Curte de Casație și Justiție, forul a venit astăzi cu precizări „având în vedere interesul public deosebit manifestat cu privire la declanșarea procedurii de concurs pentru ocuparea funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție”.  CSM a explicat că „procedura de concurs a fost declanşată în considerarea unor factori obiectivi, de natură administrativă, ce au impus adaptarea punctuală a calendarului, respectiv necesitatea asigurării participării efective a unui număr cât mai mare de candidați eligibili, evitând interferența cu perioada de vacanță judecătorească în lunile iulie şi august 2025. Totodată, calendarul concursului asigură continuitatea practicii administrative anterioare a Consiliului, ultimele două concursuri fiind declanşate la 30 mai 2019, respectiv 02 mai 2022”.

CSM: Niciun posibil candidat nu este afectat

Totodată, CSM a subliniat că niciunul dintre posibilii candidați la funcție, respectiv toți judecătorii cu vechime de doi ani la ÎCCJ, nu este afectat de această decizie. „Calendarul concursului, astfel cum a fost stabilit, nu este de natură să afecteze posibilitatea vreunuia dintre judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție de a participa la această procedură întrucât pentru niciunul dintre aceștia condiția de vechime prevăzută de lege nu se împlinește în perioada 16 iunie – 16 septembrie 2025.

Condiţia existenţei unei vătămări a fost anterior analizată în mod defintiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 6464/2020, prin care s-a statuat că norma care stabileşte un anumit termen pentru declanşarea concursului este în beneficiul candidaţilor, iar sancţiunea nerespectării acesteia poate fi invocată doar de către persoanele a căror posibilitate de a-şi depune candidatura ar fi fost vătămată”, a arătat astăzi CSM.