Colaj Ioan Ciugulea și Sebastian Ghiță Surse foto: Facebook Ioan Ciugulea si digi24.ro

Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Olt, Ioan Ciugulea, acuzat de DNA Craiova că a luat mită de la oamenii controversatului Sebastian Ghiță, a scăpat definitiv de acuzații. Magistrații Curții de Apel Craiova au constatat că în dosarul în care acesta era cercetat pentru că ar fi primit o șpagă de peste 300.000 de lei pentru ca instituția să plătească la timp firmele lui Ghiță a intervenit prescripția.

Printr-o decizie catalogată drept bizară, având în vedere că era membru PNL, Ioan Ciugulea fusese delegat de pesedistul Paul Stănescu, pe atunci președinte al CJ Olt, să preia atribuțiile de coordonare a Direcției Economice și cea de Buget Finanțe din instituție. De asemenea, a fost președintele comisiei de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire organizate pentru proiectul „Sistem de monitorizare și avertizare pentru managementul situațiilor de urgență în caz de dezastre provocate de fenomene hidrologice, meteorologice și de poluare a mediului”. Din această calitate, Ciugulea ar fi acceptat promisiunea făcută în primăvara anului 2012 de reprezentanții firmei din grupul Asesoft, participantă la licitație, de a-i vira sume de bani pentru ca totul să decurgă fără probleme. Valoarea contractului a fost de 13.500.000 lei, la care s-a adăugat TVA în valoare de 3.240.000 lei, rezultând o valoare totală de 16.740.000 lei, bani proveniți în mare parte din fonduri UE pentru proiecte transfrontaliere. Contractul dintre CJ Olt și Asesoft International a fost semnat în 31 mai 2012 iar o zi mai târziu a fost subcontractat de Asesoft către Teamnet International, o altă firmă din grupul de companii deținute de Sebastian Ghiță.

Mita, primită prin operațiuni fictive

Potrivit procurorilor, Ciugulea ar fi primit efectiv, în perioada septembrie 2012-martie 2013, suma de 309. 002,72 lei prin intermediul unor operațiuni comerciale fictive, banii ajungând în final în firme deținute de fostul vicepreședinte CJ Olt sau la creditorii acestuia. În circuitul financiar pus la cale pentru a masca mita au intrat și Romanian Soft Company și Accredo Consultanță. Martorii denunțători audiați în cauză nu au indicat exact în ce lună din primăvara lui 2012 a acceptat Ciugulea promisiunea șpăgii (relevantă pentru că de la acest moment începe să curgă termenul de prescripție-nr.) așa încât instanța a constatat că prescripția a intervenit în luna august a anului 2022, la termen adăugându-se cele două luni în care curgerea prescripției a fost suspendată pe perioada stării de urgență din pandemie. Termenul de prescripție în cazul infracțiunii de luare de mită de care a fost acuzat Ciugulea este de 10 ani.

Nu există inflație la șpagă

Magistrații Curții de Apel Craiova au constatat, așadar, că în acest caz a intervenit prescripția răspunderii penale și au dispus încetarea procesului penal pornit împotriva lui Ciugulea, decizia fiind definitivă. Deși DNA Craiova declarase apel și susținuse în motive că instanța ar trebui să facă aplicarea deciziei Curții de Jusțiție a UE prin care s-a statuat că judecătorii pot lăsa neaplicate deciziile CCR referitoare la prescripție în cazurile care vizează fraude cu fonduri UE, în sala de judecată procurorii nu și-au mai susținut apelul, cerând încetarea procesului penal. Nu doar că Ciugulea a scăpat de pușcărie, dar a rămas și cu mai mulți bani în buzunar. Magistrații CA Craiova au decis în 21 iulie și că judecătorii de la Tribunalul Olt au greșit atunci când au dispus confiscarea șpăgii actualizată cu indicele de inflație, astfel că lui Ciugulea i se va confisca strict suma primită ca șpagă în urmă cu mai bine de 12 ani, respectiv puțin peste 300.000 de lei.

Povestea dosarului

Primele informații cu privire la acest caz au apărut în 2016, când DNA a efectuat percheziții la sediul CJ Olt, de unde a ridicat documente. Ulterior, peste această poveste s-a așternut liniștea până în 2018, când jurnaliștii de la Recorder au scris despre achizițiile făcute în cadrul acestui contract și tăcerea suspectă de la DNA Craiova. DNA nici nu avea ceva de comunicat la momentul respectiv. Chiar Ciugulea s-a plâns în instanță că a devenit suspect abia în 25 august 2020. Dosarul a fost trimis în judecată de DNA Craiova abia în 2021, cu un an înainte de prescripție. Jurnaliștii de la Recorder au mai scris că multe dintre achizițiile CJ Olt au fost făcute la suprapreț, echipamentele IT cumpărate de la Asesoft fiind uneori și de 10 ori mai scumpe decât pe piața liberă. Tot în 2018, președintele CJ Olt, Marius Oprescu, care deține această funcție și în prezent, spunea despre prețul umflat al serverelor partiționabile, sesizat de Recorder, că „s-a încadrat în prețul aprobat al acestora în bugetul proiectului”.