Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a transmis astăzi un comunicat de presă în care a făcut precizări referitoare la condițiile de pensionare și salariile procurorilor. Procurorii acuză dezinformarea propagată interesat și spun că „proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu justiția, neinteresând că ar afecta însăși fundația statului de drept”.

Potrivit CSM, aproape 40% dintre procurorii aflați în activitate au salarii cuprinse între 10.400 lei net și 12.954 lei net și doar după 25 de ani vechime, un procuror de la o unitate de parchet inferioară poate ajunge la 16.000 de lei în mână. 49% (1114) dintre procurori activează în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, adică în primul grad de jurisdicție, cu salarii mai mici. Doar procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au salarii începând de la 18.000 până la 25.000 de lei. „Faptul că în spațiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea  mai mare vechime și prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie”, se arată în comunicatul Secției pentru procurori.

Fiecare procuror a avut, în medie, peste 1500 de dosare de soluționat

Fiecare procuror a avut de soluționat anul trecut, în medie, 1549 dosare însă aceasta este doar o medie, existând și vârfuri de încărcare de 5570 de dosare la un procuror. În ceea ce privește pensiile, CSM arată că, din cele 215.000 de pensii de serviciu în plată, doar 5.000 aparțin unor foști magistrați și că acestea reprezintă „maximum 4%” din suma pe care statul o cheltuiește cu pensiile de serviciu. „Modificările legislative continue din ultimii 20 de ani au asimilat magistraților și alte categorii de personal (din justiție sau nu) care nu au îndeplinit funcția de judecător sau procuror, dar au beneficiat și beneficiază de pensie de serviciu, deși vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost și de câteva luni. Acest mod de a legifera în funcție de interesele de moment a generat insatisfacție în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un guvern la altul nu face altceva decât să desființeze legitima așteptare a magistratului raportat la promisiunile statului față de statutul său.

Proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu justiția, neinteresând că ar afecta însăși fundația statului de drept”, arată CSM.

„Invitații la pensionare”

„Începând cu anul 2017, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată în 3 rânduri, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu în 4 rânduri, ultima oară în anul 2023, când s-a și închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană care includea acest subiect. La acel moment, s-a agreat, împreună cu celelalte două autorități ale statului reducerea pensiilor, astfel încât pensiile să nu mai depășească salariile în plată, precum și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate părțile.

De fapt, magistrații semnalaseră încă din anul 2018 aberațiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitații de pensionare pentru magistrații care îndeplineau condițiile de vechime. În acest context, faptul că legiuitorul a generat premisa, apoi a acuzat magistrații de deznodământul predictibil nu face decât să creeze consternare în sistemul judiciar și confuzie în societate”, mai spune CSM.

Comunicatul vine după ce, aseară, într-o intervenție la Digi24, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre o pensie „medie” de 5.000 de euro și pensionări la 48 de ani ale judecătorilor.