Agricultură versus fotovoltaice în Dolj. Cum au dispărut într-un an 1000 de hectare de teren agricol din județ 

Sursa foto: freepik.com

Parcurile solare par noul El Dorado în materie de investiții, dacă ar fi să ne luăm după datele oficiale din piața de energie regenerabilă. În ultimul an, zeci de proiecte pentru realizarea unor parcuri fotovoltaice în Dolj au primit avize de racordare la rețea, diminuând suprafețele agricole pe aproape tot cuprinsul județului.

Că agricultura pierde teren, la propriu, și că situația este deja un fenomen, o recunosc și autoritățile. În raportul de activitate pe anul 2023, Direcția Agricolă Dolj scrie că, în ultimii trei ani, suprafețele scoase din circuitul agricol au crescut de la 14 hectare (2021) la 180 (2023). „Anul 2023 este reprezentat de cea mai mare suprafață de teren scoasă din circuitul agricol definitiv în ultimii 6 ani; acest fapt s-a produs din cauza proiectelor și interesului mediului economic privind înființarea de parcuri fotovoltaice”, se arată în document. Și a fost doar începutul pentru că, potrivit datelor puse la dispoziție de instituție, la solicitarea CraiovaJust, în 2024, până la jumătatea lunii octombrie, peste 1070 de hectare de teren au fost scoase definitiv sau temporar (pentru o perioadă de maxim 10 ani) prin emiterea a 91 de decizii în acest sens.

Sursa: Direcția Agricolă Dolj

Doar șapte studii din 264 au relevat terenuri fertile

Și totuși cum se face că sunt emise decizii pe bandă rulantă? Potrivit legii, la baza documentului trebuie să stea în mod obligatoriu un studiu pedologic și agrochimic, întocmit de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) sau de firme private autorizate în domeniu, ce relevă clasa de calitate în care se încadrează terenul. Tot potrivit legislației în vigoare, pot fi scoase din circuitul agricol doar terenurile din clasele de calitate III, IV și V.

Coincidență sau nu, aproape toate studiile realizate constată că terenurile analizate sunt neproductive. Conform unui răspuns transmis de OSPA Dolj la întrebările adresate de CraiovaJust, în 2023 instituția a întocmit 119 studii pedologice și agrochimice, iar în 2024 au fost 145.  Din totalul de 264, doar șapte studii au relevat clasa a II-a de calitate, ceea ce înseamnă că terenurile respective sunt fertile și nu au putut fi scoase din circuitul agricol. Restul studiilor au constatat clase de calitate inferioară a solului.

Cine sunt dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice în Dolj

Datele oficiale puse la dispoziție de Transelectrica arată că paleta dezvoltatorilor de parcuri fotovoltaice din Dolj este una pestriță. Variază de la mari jucători din piața de energie și fonduri de investiții până la personaje care nu au mai fost legate până acum de această ramură a economiei. Spre exemplu, Solar Venture, Solar Infrastructure și Solar Deal, care au primit avize tehnice de racordare (ATR) pentru proiecte în Pleșoi, Bucovăț și Brabova, sunt deținute de grecii de la Metka EGN LTD, cunoscuți în România pentru că, în consorțiu cu General Electric, au construit centrala pe gaze în ciclu combinat a Petrom de la Brazi, de 860 MW. Metka face parte din grupul privat grecesc Mytilineos – o companie activă în sectoarele metalurgie, energie electrică și gaze, regenerabile și soluții de stocare și soluții tehnice sustenabile.

Cel mai mare proiect (385MW putere aprobată) pentru care s-a obținut ATR anul acesta în Dolj este dezvoltat de Eco Power Project SRL pe un teren de peste 400 de hectare la Sopot. Firma piteșteană este administrată de Ionuț-Liviu Anghel, un om de afaceri asociat mai degrabă cu lucrări de construcții, despre care aflăm din presă că a lucrat ca subcontractant pentru o firmă din Sicilia. În tot acest peisaj intră și lituanienii de la INVL Renewable Energy Fund I, un fond de investiții cunoscut pentru proiectele în energie regenerabilă. Fondul a primit în august o finanțare de 24,4 milioane de euro de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Eiffel Investment Group pentru a-și dezvolta proiectele. Fondul a obținut până acum ATR-uri pentru patru proiecte situate la Coșoveni.

Reguli noi pentru conectarea la rețea, din 2026

Motivele care stau la baza acestei inflații de proiecte sunt mai multe. Un prim beneficiu ar fi obținerea și posibilitatea de tranzacționare a certificatelor verzi, care se vând bine pe piața de energie. Un alt avantaj major este acela că există mai multe programe de finanțare a investițiilor în surse de energie regenerabilă și o parte a investiției poate fi acoperită din fonduri nerambursabile.

Nu este însă sigur că toate proiectele care au primit ATR în acest an în Dolj și care însumează peste 2000MW de putere aprobată se vor și face. De fapt, multe dintre proiectele anunțate până acum nu s-au realizat, motiv pentru care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în această vară o nouă metodologie de racordare la rețea. „Am văzut, în practică, că există situații în care participanți la piață care solicită aviz tehnic de racordare nu mai finalizează investiția pentru care l-au solicitat. Ne dorim să vedem mai mulți megawați instalați în rețele, care să genereze energie ieftină, astfel că, prin noile reglementări aprobate ne-am propus să construim un mecanism nou, îmbunătățit, prin care să asigurăm un cadru concurențial pentru investitorii serioși și să eliminăm eventuale încercări de speculă în vederea securizării racordării unor capacități, a declarat la vremea respectivă George Niculescu, preşedintele ANRE. Noile reguli se vor aplica însă începând din 1 ianuarie 2026.

Experții trag un semnal de alarmă

Experții în energie s-au declarat sceptici cu privire la apetitul crescut al companiilor pentru energia solară, precizând că este nevoie, în primul rând, de capacități de stocare a energiei produse și de investiții în rețele. În caz contrar, dezechilibrele în Sistemul Energetic Național vor fi tot mai mari. „Este nevoie de stocare pentru a contracara dezechilibrele din sistem provocate de regenerabilele variabile, iar soluția nu constă doar în baterii. Unii specialiști susțin că Guvernul trebuie să reglementeze urgent obligativitatea celor care își instalează parcuri fotovoltaice și eoliene de a-și achiziționa soluții de stocare, pentru a estompa dezechilibrele produse în sistem”, notează specialiștii de la InvesTenergy.

Chiar dacă proiectele nu se vor face până la urmă, terenurile vor rămâne în afara circuitului agricol și este de așteptat ca în 2025 suprafața scoasă din agricultură să crească și mai mult. „Vom băga furculițele în priză ca să mâncăm”,  a concluzionat unul dintre experții în agricultură cu care CraiovaJust a stat de vorbă pentru realizarea articolului.