Centrul logistic pe care Lidl a început să îl ridice la Cârcea a rămas în conservare   Sursă foto: Indiscret în Oltenia

Municipalitatea craioveană a făcut cerere de intervenție în favoarea președintelui Consiliului Județean Dolj în procesul pe care Ministerul Apărării Naționale l-a deschis pentru anularea autorizației de construire pentru centrul logistic pe care Lidl a vrut să îl ridice la Cârcea. Autoritățile locale susțin că, în cazul în care actul ar fi anulat de instanță, acest lucru ar determina „blocaje în dezvoltarea urbanistică a zonei”.

În cererea de intervenție semnată de secretarul municipiului, Nicoleta Miulescu, autoritățile își justifică interesul pentru „a proteja stabilitatea juridică a actelor administrative emise și pentru a preveni interpretări abuzive ale legislației aplicabile”. Deși autorizația de construire pentru depozitul Lidl despre care MApN susține că afectează funcționarea instalației tip radar de la Cârcea a fost emisă în 2021, Municipiul Craiova își începe pledoaria plângându-se de faptul că Armata interpretează abuziv un Ordin al Ministerului Apărării emis în 2023 referitor la servituțile aeronautice militare, susținând că acesta impune obligații retroactive care pun în pericol autorizațiile deja emise și condiționează obținerea tuturor autorizațiilor de construire de pe teritoriul Craiovei de avizul MApN.

Primăria acuză Armata de interpretarea abuzivă a legii

Primăria susține chiar că interpretarea dată de Armată va duce la situații absurde, în care craiovenii vor avea nevoie de avizul MApN inclusiv pentru închiderea balcoanelor, pentru realizarea puțurilor forate sau gardurilor. În sprijinul afirmațiilor sale, Primăria pune la dosar și adresele primite, inclusiv documentul prin care Armata clarifică detaliile tehnice ale servituților aeronautice militare aflate în raza radarului de la Cârcea. Documentul stipulează limpede faptul că, pe o rază de 5 kilometri în jurul instalației de radiolocație fac obiectul avizului MApN toate construcțiile supraterane a căror regim de înălțime depășește 178,3 m față de nivelul Mării Negre, fiind incluse aici localitățile Coșoveni, Malu Mare, Cârcea, Robănești, Craiova, Pielești și Ghercești. De asemenea, toate construcțiile cu o înălțime mai mare de 200,3 m față de nivelul Mării Negre aflate pe o rază de la 5 la 16 kilometri față de instalațiile militare vor fi supuse avizării Armatei (Calopăr, Teasc, Ghindeni, Țuglui, Leu, Coșoveni, Malu Mare, Drăgotești, Cârcea, Robănești, Craiova, Pielești, Ghercești, Șimnicu de Sus, Bucovăț, Mischii, Bratovoiești, Castranova, Podari). Un calcul simplu, pornind de la altitudinea medie a municipiului Craiova (100 m), arată că avizul ar fi necesar doar în cazul clădirilor cu cel puțin 15 etaje. De la avizare sunt excluse lucrările de modernizare/reabilitare a clădirilor existente dar și realizarea rețelelor subterane. Așadar, nu se știe de unde au tras juriștii municipalității concluzia că va fi nevoie de avizul MApN pentru puțuri forate și garduri.

Un documente al Armatei, trimis primăriilor după două săptămâni

Documentele depuse la dosar relevă totuși și o situație îngrijorătoare: deși Armata a trimis documentul referitor la detaliile tehnice ale servituților în data de 10 mai 2024 către Instituția Prefectului Județului Dolj, prefectul Dan Diaconu redactează documentul prin care înștiințează primăriile abia în data de 20 mai 2024, iar mailul cu adresa prefectului este transmis către primării abia în 23 mai. A fost nevoie, deci, de 13 zile pentru ca informații importante pentru comunitățile locale vizate să ajungă la destinatari.

Primăria Craiova: Anularea ar genera blocaje administrative

Mai departe, Primăria Craiova trece la fondul cauzei afirmând că „o eventuală anulare a autorizației de construire pe baza lipsei avizului Ministerului Apărării Naționale ar putea genera blocaje administrative și juridice cu efecte negative asupra dezvoltării proiectelor de investiții din zonă” și că, de fapt, obținerea avizului nici nu era obligatorie în acest caz, potrivit prevederilor legale. Municipalitatea ține să explice instanței și ce înseamnă cuvântul „depozit” în accepțiunea sa: „Depozitele care se măsoară în metri cubi sunt acelea în care volumul ocupat de materiale sau bunuri depozitate este mai relevant decât suprafața utilizată[…] Nu poate fi încadrată în categoria construcțiilor ce fac obiectul autorizării condiției avizării de către statul major al armatei doar prin simplul fapt al convertirii matematice și determinării volumului și în funcție de volum analiza capacității de depozitare, respectiv mai mare de 5000 mc”, încercând să convingă astfel magistrații că centrul logistic de la Cârcea nu ar avea un asemenea volum.

O construcție…relativă

În încheierea cererii sale, care se întinde pe zece pagini, primăria susține că, chiar și eventualitatea în care în cazul acesta s-ar fi comis o eroare prin omiterea avizului MApN, ea poate fi îndreptată „întrucât nulitatea nu poate fi decât una relativă iar potrivit naturii juridice a nulității relative aceasta poate fi acoperită prin confirmare”.

Reamintim că, în primăvara anului 2022, Ministerul Apărării Naționale a cerut în instanță anularea autorizației de construire emisă de președintele Consiliului Județean Dolj pentru centrul logistic Lidl de la Cârcea, având în vedere că nu i s-a cerut avizul pentru edificarea depozitului. Armata a susținut în instanță că proiectul afectează funcționarea optimă a radarului situat la doi kilometri de centrul logistic, instalație militară care deservește scutul NATO de la Deveselu. Din acest motiv, MApN a cerut, pe lângă anulare, și desființarea lucrărilor. Povestea a ieșit la iveală după ce jurnaliștii de la Indiscret în Oltenia au scris despre acest subiect (mai multe amănunte aici), cu atât mai mult cu cât terenurile pe care Lidl intenționa să ridice depozitul fuseseră cumpărate de la primarul comunei Cârcea, Valerică Pupăză și de la firme controlate de familia Pupăză. Tot primarul Pupăză este cel care a „omis” să stipuleze obligativitatea avizului MApN în acest caz deși îl ceruse până și pentru o livadă de pomi din apropierea radarului.

Valerică Pupăză, primarul comunei Cârcea.  Sursă foto: Facebook Valerică Pupăză

Ulterior, MApN și Lidl au încheiat o tranzacție prin care au căzut de acord asupra relocării temporare și supraînălțării radarului de la Cârcea, pe cheltuiala companiei germane. Magistrații de la Tribunalul Dolj au respins însă înțelegerea și, în cele din urmă, au decis anularea autorizației de construire. Hotărârea a fost recurată de Consiliul Județean Dolj, emitentul actului, iar dosarul se rejudecă în prezent la Tribunalul Dolj (mai multe amănunte aici). În paralel, Lidl a deschis o acțiune civilă prin care cere înapoi banii băgați în afacerea de la Cârcea (mai multe amănunte aici).