Consiliul Superior al Magistraturii a evitat sau a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de CraiovaJust referitoare la situația candidatului admis în magistratură deși a picat testul psihologic. Cazul a fost dezvăluit de clujust.ro, care a scris că „specialul” este avocatul Alexandru Ghiciu, fratele unei influente judecătoare de la Curtea de Apel București.
CraiovaJust a adresat mai multe întrebări Consiliului Superior al Magistraturii, după ce jurnaliștii de la clujust.ro au scris că un candidat la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada iulie 2024-martie 2025, care picase testarea psihologică și reexaminarea, a fost băgat la proba interviului printr-o hotărâre a Plenului CSM. Candidatul, despre care clujust.ro a scris că este Alexandru Ghiciu, avocat în Baroul Giurgiu și frate al judecătoarei Adriana Pencea, vicepreședinte al Curții de Apel București, a ajuns să fie primit la interviu și, în cele din urmă, în magistratură. Anterior, Ghiciu adresase CSM un memoriu iar Plenul Consiliului a hotărât în data de 1 aprilie să îl admită, decizia având la bază un punct de vedere emis de Direcția Legislație, Documentare, Contencios din cadrul instituției (citește aici articolul despre acest caz). Potrivit declarației judecătoarei Pencea, Ghiciu a fost angajat al departamentului juridic din cadrul Serviciului de Informații Externe (SIE).
CSM nu a indicat ce temei legal îi dă dreptul să admită candidații picați
CraiovaJust a adresat CSM trei întrebări referitoare la acest caz, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, având în vedere că există suspiciunea că CSM a încălcat atât regulamentul de concurs, care prevede în mod clar că evaluarea comisiei de reexaminare la testul psihologic este definitivă (art. 24 alin (8) din Regulamentul de concurs pentru admiterea în magistratură aprobat prin HCSM nr. 115/2023), cât și propriul său regulament de funcționare. Publicația a întrebat CSM care este temeiul legal în baza căruia Plenul admite sau respinge memoriile adresate de candidații la concursul de admitere în magistratură sau la Institutul Național al Magistraturii.
„Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la admiterea în magistratură, formarea și examenele judecătorilor și procurorilor sunt prevăzute la art. 37 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, la art. 14 alin. (2) și (6) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 122/2023, dar și de Hotărârile Plenului CSM nr. 114/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind admiterea la INM și nr. 115/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind admiterea în magistratură”, a fost răspunsul CSM la întrebarea adresată.
Instituția care gestionează organizarea sistemului judiciar din România a transmis, așadar, o înșiruire de articole din acte normative și regulamente în care sunt cuprinse atribuțiile Plenului CSM, evitând să răspundă direct la întrebarea adresată. Din niciunul dintre articolele enumerate nu rezultă că acest for are puterea de a decide, peste „capul” psihologilor din comisiile de examinare și reexaminare, cine trece și cine pică proba.
CSM decide ce e și ce nu e public
Mai departe, CraiovaJust a cerut CSM să îi furnizeze o copie a punctului de vedere emis de Direcția Legislație din cadrul instituției, document care a stat la baza hotărârii adoptate de Plenul CSM în cazul candidatului Ghiciu. Documentul ar trebui să explice cum s-a transformat calificativul „Respins”, primit inițial de Ghiciu la testarea psihologică din sesiunea care tocmai s-a încheiat, în „Admis”. Din acest punct, răspunsurile CSM arată nu doar că instituția încearcă să ascundă informații, clasificându-le, cu de la sine putere, drept nepublice ci și modul în care acest for, care reprezintă, în esență, puterea judecătorească din România, se raportează la unul dintre drepturile fundamentale ale cetățeanului, prevăzut în Constituția României: dreptul la informație.
CSM a răspuns că documentele care stau la baza hotărârilor Plenului sunt „de uz intern, care nu sunt publice și nu sunt destinate publicității, conținând opinii sau puncte de vedere orientative și consultative ale specialiștilor din cadrul Consiliului, nefiind puncte de vedere oficiale ale acestei instituții”. Instituția a adăugat că singurele documente publice sunt hotărârile CSM, „notele și punctele de vedere ale direcțiilor de specialitate având doar rolul de lucrări pregătitoare” (consultă aici întregul răspuns al CSM). Potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cazurile în care informațiile sunt exceptate de la liberul acces sunt expres și limitativ prevăzute în actul normativ, la art. 12. Legea nu face nicio distincție între documentele de uz intern și cele care ar fi destinate publicului, motiv pentru care orice astfel de clasificare nu poate fi făcută decât în afara cadrului legal.
Un candidat din 10 a fost admis în magistratură
Ultima întrebare adresată de CraiovaJust s-a referit la cum s-a votat în ședința de Plen în care a fost luată decizia care îl viza pe candidatul Ghiciu, respectiv câte voturi favorabile, câte voturi negative și câte voturi nule au fost înregistrate. CSM s-a prefăcut că nu înțelege întrebarea, răspunzând că hotărârile se iau prin „vot direct și secret și se motivează”.
La concursul de admitere în magistratură din sesiunea iulie 2024-martie 2025 s-au înscris peste 1200 de candidați. În final, potrivit tabelului publicat de CSM în 3 aprilie, au fost admiși 121 de candidați. La acest concurs se pot înscrie doar candidații care au o vechime de cel puțin 5 ani în profesiile juridice specificate în art 63 din Legea nr. 303/2022. Tinerii absolvenți de Drept sau persoanele care nu îndeplinesc condiția de vechime de 5 ani se pot înscrie la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, instituție care formează viitorii magistrați.
